Acţiuni ale naţionaliştilor germani în Dresda la a 64-a comemorare a masacrului

Pe 13 februarie 1945, în Dresda au fost ucişi o jumătate de milion de civili germani ca urmare a bombardamentelor anglo-americane. Deşi războiul se încheiase, şi ştiau că în oraş nu se aflau decât civili, răniţi şi refugiaţi din calea Armatei Roşii, fără nici un avertisment sau un motiv militar, aliaţii au pornit masacrul.

Ca în fiecare an, pe data de 13 februarie au avut loc în Dresda primele acţiuni comemorative ale spectrului politic corect cât şi "incorect" în amintirea terorii atacului anglo-american asupra oraşului cetate.
Punctul culminant al zilei, l-a reprezentat fără îndoială festivitatea naţională
a "Uniuniii de acţiune împotriva uitării" care a avut loc seara. După datele organizatorilor, au luat parte peste 1000 de participanţi la festivitatea comemorativă, care a decurs fără mari probleme. Din păcate au existat informaţii conform cărora doi antifascişti au încercat să perturbe minutele de reculegere strigând "afară cu naziştii", dar au fost opriţi imediat de poliţie.Grosul demonstranţilor l-au reprezentat conform estimărilor aproximativ 80% naţionaliştii autonomi.
Pe data de 14 februarie a avut loc cel mai mare marş comemorativ în Dresda conform datelor poliţiei. Printre alţii die Freie Presse consemnează: "În acelaşi timp s-au adunat după datele poliţiei 6000 de extremişti de dreapta în cel mai mare marş comemorativ din capitala landului Saxonia". Organizatorii festivităţii, "Echipa de tineret a Prusiei de Est" (JLO) au vorbit la înştiinţarea de închidere de peste 7000 de participanţi.
La înştiinţarea de deschidere a vorbit purtătorul crucii de cavaler şi fostul comandor de divizie Hajo Hermann, cât şi şeful fracţiunii saxone NPD, Holger Apfel. Despre discursul lui Hajo Herman se vorbeşte şi în comunicatul NPD, care a fost făcut public. Hajo Hermann a făcut referiri la cartea lui Klaus Rainer, "Durerea Interzisă" şi a amintit de mai multe grupe germane căzute, cât şi de deţinuţii de război din lagărele din Câmpia Rinului şi Siberia şi de asemenea de conaţionalii care nu au fost niciodată înmormântaţi. Hermann a insistat asupra regretului că Gerhard Schröder, în calitate de conducător de stat, le-a refuzat eroilor germani căzuţi în Normandia ultima onoare, pentru a participa mai degrabă la sărbătoarea învingătorilor. La sfârşitul discursului Hermann a strigat către participanţii la manifestare: "Astăzi vrem noi, şi eu ca unul dintre ultimii rămaşi, să ne amintim pentru demnitatea morţilor noştri".
Apfel a desemnat printre altele festivitatea intiţiată de politicieni de stânga din vărf precum Franz Müntefering (şeful SPD), Wolfgang Tiefensee (ministrul transporturilor), Claudia Roth (şefa verzilor) şi Gregor Gys (PDS) la fel de scârboasă ca manifestările Antifa, la care distrugerea Germaniei este sărbătorită cu şampanie, konfetti şi dans în jurul focului, iar lumânările de la monumentul femeilor de sub dărâmături sunt călcate, iar coroanele de la cimitir sunt distruse. Marşul de două ore a început la ora 14 şi a decurs fără mari probleme. Din păcate, la gara principală au existat scurte altercaţii între participanţii naţionalişti şi Antifa. În rest, participanţii au relatat că nu a existat nimic demn de remarcat în rândul contramanifestaţiilor - asta şi datorită numărului mare de poliţişti, în jur de 4000, care au fost trimişi în Dresda. La ora 16 a avut loc înştiinţarea de închidere unde au vorbit Enrique Valls din partea Allianza Nacional din Spania, un naţionalist din Slovacia, şi noul şef DVU Matthias Faust. Faust a numit Dresda ca fiind "Hiroshima germană", iar atacurile din 13 şi 14 Februarie ca un "infern oribil", pe care l-a trăit oraşul european în al doilea război mondial.

Sursa: Altermedia Germania