Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

marți, 10 noiembrie 2009

Diversionistul Iliescu

Document incendiar: CFSN-ul condus de Ion Iliescu a ordonat Armatei, chiar in ziua asasinarii lui Ceausescu, sa fie mentinuti in functii activistii comunisti

Cei mai multi dintre mortii Re volutiei au fost impuscati dupa 22 decembrie 1989. O mare parte chiar dupa data de 25 decembrie 1989, atunci cand sotii Ceausescu nu mai erau in viata. Criminalii au fost "teroristii", dar niciunul dintre acestia nu a fost capturat. De fapt, cei care au tras au fost militarii, scosi pe strazi, neins truiti si cu ordine haotice. De cealalta parte a baricadei, poporul chemat sa apere noii conducatori, Televiziunea, Me tro ul, universitatile si fabricile de agresorii nevazuti. Macelul era previzibil. Cine a coordonat toata aceasta debandada care a curmat atatea vieti? Insusi emanatul Revolutiei, Ion Iliescu. ZIUA a intrat in posesia unor documente incendiare care demonstreaza ca Armata se afla la cheremul Consiliului Frontului Salvarii Nationale, iar acesta era condus de nimeni altul decat presedintele de onoare al PSD. O demonstreaza jurnalele de lupta ale unor Unitati militare, cum este cel al UM 01924 V si din care publi­cam azi cateva file. In document, comandantul Aviatiei Militare, generalul Iosif Rus, a ins­cris ordinul primit de la CFSN. Printre comenzile date de Iliescu se numara pastrarea in functii a activistilor PCR, continuarea muncii de indoctrinare a militarilor si strangerea cotizatiei de partid, UTC si de sindicat. Iliescu, cel care in 25 decembrie 1989 se gandea inainte de toate la PCR, la cotizatii si la invatamantul politico-ideologic, incearca acum sa scape si penal si moral. Desi a fost de trei ori sef al statului si a avut pe mana toate parghiile de putere posibile, Ion Iliescu le spune acum celor care si-au pierdut copiii, sotii, fratii sau parintii ca nu stie cu exactitate cine a declansat "diversiunea" care i-a ucis. Do­cumentul publicat azi de ZIUA ii sugereaza un raspuns. (Catalin F. VArzaru, catalin.varzaru@ziua.ro)

Ion Iliescu, presedintele de onoare al PSD, incearca cu disperare sa se puna la adapost politic pentru perioada urmatoare, care ameninta sa fie foarte dificila pentru el, in conditiile in care revolutionarii autentici au obtinut desecretizarea dosarelor Revolutiei si cer pedep­sirea vinovatilor pentru cei peste 1000 de morti.

Pentru a scapa de raspunderea morala, dar si penala, pe care o poarta pentru sutele de morti de dupa 22 decembrie 1989, cand Ceausestii fugisera, iar el si acolitii lui au preluat Puterea confiscand Revolutia. Joi, la reuniunea Clubului de la Bucuresti, Ion Iliescu a negat ca ar fi fost implicat in diversiunile armate, care au umplut strazile marilor orase de morti. Iliescu a mintit, fara rusine, afirmand ca actiunea diversionista s-a declansat in sediul fostului CC, cand inca nu exista o structura provizorie de putere, context in care initiatorii Consiliului Frontului Salvarii Nationale (CFSN), care ar fi fost "tinta atacurilor", nu ar fi putut fi orchestratorii din umbra. El a adaugat ca plenul CFSN nu s-a putut reuni, tocmai din cauza "atacurilor", decat pe 27 decembrie 1989, "dupa incetarea actiunilor diversioniste". continuarea la ziua.net

2 comentarii:

Anonim spunea...

Pt obtinerea dosarelor , mult respect pt cei de la Asociatia 21 Decembrie , in special pt Teodor Maries ! Mai bine mai tarziu, decat niciodata - vine si vremea lui ilici

Anonim spunea...

Eu cred ca Iliescu a facut astfel incat sa se impuste soldatii intre ei si soldatii sa impuste manifestanti.

Cred ca a avut nevoie de acesta diversiune pentru a se prezenta pe post de leader providential, cel ce rezolva situatia. De asta nu a fost prins nici un terorist. Teroristul era chiar el si gasca din jurul lui. Brucaneii, neulanderii, lupoii, nicolaestii...

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”