Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

marți, 27 aprilie 2010

DESEGREGARE CU JAPCA: Şcoala ţiganilor din care pleacă români

În fiecare dimineaţă, în centrul localităţii Ineu se întâlnesc două autobuze. Unul care duce copiii români la şcoala din Botean, un sat învecinat, şi altul care aduce copiii ţigani din Ţigănie la şcoala din sat. Acesta este rezultatul a cinci ani de programe şi finanţări consistente de la UE şi de la Ministerul Educaţiei pentru desegregarea ţiganilor.

Cei cinci ani de programe şi de investiţii ce însumează zeci de mii de euro, din fonduri PHARE şi din bani de la Ministerul Educaţiei, destinate integrării ţiganilor din localitatea Ineu, Bihor, au avut următoarele rezultate concrete: românii din şcoală au plecat să înveţe în satele învecinate, profesorii din şcoală sunt în război permanent şi au schimbat 4 directori, iar romii din Ţigănie şi-au îmbogăţit vocabularul cu un nou cuvânt: discriminare.

DIN INTOLERANŢI, PREA TOLERANŢI



În jur de 15 copii aşteaptă, la ora 8:00 dimineaţa, în staţia din centrul Ineului să vină rata. Sunt toţi români sau maghiari, iar părinţii i-au retras de la şcoala din sat. Raluca e clasa a II-a. A făcut clasa I la doi paşi de casă, dar părinţii au decis că i-ar fi mai bine la şcoala din Botean. "Nu era bine la şcoala din Ineu. Mereu gălăgie, dezordine. Nu puteam învăţa. În pauze era cel mai urât. Mă mai îmbrânceau unii copii, îmi vorbeau urât şi mă mai şi băteau", povesteşte timid. Acum se trezeşte la 6:30 în fiecare dimineaţă, aşteaptă autobuzul şi merge 3 kilometri până la Botean. Un alt elev în clasa a VII-a s-a mutat la începutul acestui an şcolar. Îi era teamă că nu va fi suficient de bine pregătit pentru a intra la un liceu bun în Oradea. "Ai mei au vorbit cu directoarea să ia măsuri, să se desfăşoare normal orele la Ineu, dar li s-a răspuns că e treaba lor dacă decid să mă mute". La clasele a V-a şi a VII-a din Botean jumătate din elevi sunt din Ineu.

De fapt, autobuzul românilor se întâlneşte doar în unele dimineţi cu cel al ţiganilor. Asta pentru că, unii şoferi, sătui să meargă în multe dimineţi degeaba până în capătul satului, întorc maşina în centru. Şi mediatorul şcolar, Pavel Covaciu, care mână spre şcoală o ceată considerabilă de copii după ce coboară din autobuz, recunoaşte că sunt plângeri pentru că unii copii fac murdar în autobuze sau vin prea puţini în unele dimineţi. "Dar dacă nu mai vine până în comunitate maşina, ţiganii nu vor mai veni deloc la şcoală", spune Covaciu.

"TREBUIE SĂ-I ŢINEM LA ŞCOALĂ CĂ MAJORITATEA SUNT ŢIGANI ŞI RĂMÂNEM FĂRĂ OBIECTUL ACTIVITĂŢII"

Dacă vrei să intri în şcoala de la Ineu, nu-ţi trebuie neapărat aprobarea directoarei sau a Inspectoratului Şcolar. De la poartă, doi lideri ai romilor ne avertizează "să nu venim iar cu discriminarea", iar în 5 minute cheamă întăriri alţi 20 de romi. Apariţia primarului linişteşte spiritele, dar scena continuă şi în biroul directoarei, unde liderii intră fără să ceară permisiunea şi fără să bată la uşă, cerând explicaţii.

Pe unul din pereţii şcolii e scris un citat al lui Platon: "Educaţia e cel mai de preţ lucru". Asta or fi avut în minte şi reprezentanţii şcolii atunci când au aplicat pentru proiectul PHARE 2005 "Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate", proiect ce-şi propunea desegregarea claselor şi atragerea unui număr cât mai mare de copii romi la şcoală. Cu alte cuvinte, ordinul 1540/2007 al Ministerului Educaţiei prevede formarea claselor mixte, interzicerea separării romilor în clase speciale. Fondurile alocate prin proiectul european celor 10 şcoli din judeţul Bihor au fost de 600 000 de euro.

Singura clasă în care te simţi ca la şcoală, cu prezenţă rezonabilă şi activitate intensă, este clasa I cu predare în limba romani unde este învăţător Ionel Cordovan, coordonatorul proiectului la Ineu. Clasele cu predare în limba maternă nu sunt considerate o formă de segregare.

În sala de clasă frumos mobilată sunt 14 puşti cu ochi iscoditori. Învaţă matematică, numărând pe degete, atunci când sunt în impas. Ies la tablă pe rând şi fac adunările rapid. "Cât plus doi face şapte?". Paisprezece mâini se ridică, unii mai grăbiţi spun deja răspunsul. "Panj", adică cinci. Învăţătorul îi ajută şi cu beţişoare, iar copiii pricep imediat cum stă treaba cu adunarea. "Mişto, bravo", îi încurajează de fiecare dată când răspund corect.

Pe măsură ce intri la clase mai mari, atmosfera se schimbă şi numărul elevilor devine tot mai mic. Pe holuri, deşi s-a sunat, sunt încă elevi care stau de vorbă. Deşi ţiganii sunt acum majoritari în şcoală, diferenţa nu se vede la clasă. Majoritatea celor prezenţi e alcătuită din puţinii elevi români şi maghiari care nu s-au mutat la şcoala din Botean, satul învecinat.

La clasa a VII-a, de exemplu, din 20 de elevi, doar 8 sunt la oră. Jumătate, romi. Unul scrie de-a curmezişul caietului, alţi doi fac atmosferă. Mediatorul şcolar e depăşit de situaţie. "Ar trebui să fie în continuare stimulaţi copiii, cum au fost prin acel program care le asigura o masă după şcoală. Că altfel nu ai cum să-i ţii la şcoală. Părinţii nu se ocupă de elevi, de aceea avem această situaţie", explică.

Profesorul Florian Ioncio spune că elevii romi care vin totuşi la orele dumnealui sunt "prezenţi doar cu trupul". "Mai sus de adunare nu pot să lucrez cu ei. Doar vreo trei mai scriu şi la tablă. Îi laud, le dau note mai mari, le dau 5 din bunăvoinţă, doar-doar îi stimulez. Sunt diriginte la clasa a opta. Fetele deja nu mai vin din a şasea, a şaptea. Mulţi promovează prin bunăvoinţa profesorilor", spune profesorul Ioncio, în timp ce pe lângă ei intră alţi elevi întârziaţi.

Directoarea şcolii, Mariana Baicu, recunoaşte că orele nu se desfăşoară cum trebuie, iar prezenţa e foarte mică. "Elevii ţigani nu trebuie timoraţi, că nu mai vin la şcoală apoi.  Trebuie să-i ţinem la şcoală, că majoritatea sunt ţigani şi altfel am rămâne fără obiectul activităţii. Nu am cunoştinţă că unii profesori le-ar falsifica notele. Ştiu că dirigintele îi mai aduce la şcoală, face ceva cu ei şi îi trece clasa. Gradul de promovabilitate la Ineu este puţin peste jumătate", precizează directoarea. Profesoara Ioana Constantin precizează că unii dintre elevii români rămaşi la Ineu "s-au ţigănizat", lipsesc de la ore, nu-şi mai fac temele.

Unul dintre foştii directori ai şcolii, prof. Liviu Gurău, spune că nu înţelege de ce tot apar discuţii despre situaţia de la şcoală. "A fost Curtea de Conturi în control, au fost şi de la Ministerul Educaţiei. Nu s-a găsit nimic în neregulă. E drept că înainte de a începe aceste programe, copiii români nu plecau din şcoală, dar nu s-a înţeles foarte bine care era ideea", consideră acesta.

Primarul Dumitru Togor recunoaşte că iniţiativa de desegregare a adus nemulţumiri din partea unor părinţi şi profesori. "Dar problema se rezolvă natural. Anul acesta, din 60 de copii înscrişi în clasa I, 50 sunt romi. Într-a întâia sunt trei clase: una mixtă, una de romi cu predare în română şi una de romi cu predare în romani. Îi aducem la şcoală cu autobuzul, ca să prevenim abandonul", explică primarul.

În Ineu sunt 4300 de locuitori, dintre care 1 600 de ţigani. 60% din copiii din comună sunt de etnie ţigănească. La primărie figurează 322 de dosare de ajutor social.

PROFESOARĂ LA ŞCOALA DIN INEU: "AICI SE TOARNĂ BANI CA ÎNTR-O GĂLEATĂ SPARTĂ"

Pentru ca ţiganii din Ineu să fie atraşi la şcoală şi să li se asigure condiţii, au fost făcute mai multe investiţii în infrastructură şi în activităţi. Sala de sport a fost renovată, toaletele au fost reconstruite. Cele 8 toalete, care au costat peste 2 miliarde jumătate de lei vechi, nu sunt gata nici în ziua de azi, deşi termenul de dare în folosinţă a trecut din februarie. De la Inspectorat ni se spune că vor fi gata în 20 de zile, în vreme ce primarul spune că, cel mai probabil, la vară. Banii din cadrul proiectului PHARE s-au dus pe mobilier, deşi multe din clasele de la Ineu au băncile rupte şi mâzgălite, pe reviste, ghiduri, instrumente muzicale, excursii şi alte activităţi. Tot pentru sprijinirea ţiganilor au fost înfiinţate grupe remediale, unde 45 de copii din ciclul primar rămâneau încă 3 ore după şcoală şi-şi făceau temele. O masă era inclusă. Grădiniţa de vară a fost un alt proiect, prin care se atrăgeau şi se pregăteau copiii romi pentru clasa I. Programul " A doua şansă" urmărea să aducă la şcoală tinerii care au trecut de vârsta şcolarizării şi care nu au fost la şcoală niciodată sau au abandonat-o.

PE HÂRTIE, VESELIE. ÎN PRACTICĂ, DEZASTRU

Profesoarele Ioana Constantin şi Florina Toma de la şcoala din Ineu sunt considerate oile negre ale comunităţii. Au sesizat în nenumărate rânduri Inspectoratul Judeţean şi Ministerul Educaţiei cu privire la neregulile din şcoală, dar nu s-au ales decât cu ameninţările primarului şi cu câteva palme de la părinţii de copii romi. Profesoarele susţin că toate programele destinate îmbunătăţirii situaţiei copiilor romi au fost făcute de ochii lumii, iar rezultatul se vede, prin haosul din şcoală şi exodul elevilor români şi maghiari. Drept argumente, Toma ne arată caietele cu prezenţa la grădiniţă de la grupele de copii romi, din 2008 şi 2009, iar numărul lor e, în medie, de 3-4 pe zi. "Eu pot face ore unde sunt profesoară, nu în clasele unde sunt jandarm, profesor de sprijin sau altceva", explică Ioana Constantin. Profesoara de limba română Floriana Toma spune că la clasa a V-a abia reuşeşte să scrie două-trei fraze cu elevii la tablă, dar că i s-a pus să încerce să-i treacă, altfel va fi sancţionată pentru discriminare. "Noi n-am văzut niciodată că s-ar face ceva la  ?A doua şansă¡±, nu îi vedem prin şcoală, iar când îl întrebăm pe profesorul Cordovan, ne zice că e treaba lui unde şi când face. Când li se dă bursa socială, vin la şcoală mamele copiilor, bat din clasă în clasă cu câte 5-6 copii după ele şi întreabă de unde îşi pot lua banii. Dar, când vreau să le spun că fiul lor s-a bătut în pauză, sau nu-şi face temele, sau nu vine la şcoală, spun că îi discriminăm şi să lăsam asta". Cele două profesoare au fost pentru o scurtă perioadă director şi director adjunct în şcoală, şi atunci au putut constata alte nereguli. "Profesorii îşi pontează ore suplimentare la programul ? A doua şansă¡±şi iau bani pe aceste ore", susţin profesoarele. Mai mult, acestea spun că din iunie 2009 nu ştiu să se mai fi ţinut cursurile la acest program, iar unii ţigani sunt chiar îndemnaţi să abandoneze şcoala, pentru că li se spune că pot termina mai repede, la "A doua Şansă", şi pot şi munci între timp. Aşa că n-are rost să-şi bată capul să vină la zi.

LA ŞCOALĂ, DAR NU ŞTIU SĂ SCRIE

Pentru a vedea impactul programelor derulate pentru ţigani, după trei ani de investiţii susţinute la Ineu, am mers în comunitatea romă de la marginea localităţii. Pe două uliţe desfundate, pe care primarul se laudă că le-a acoperit cu pietriş, singurele neasflatate din tot satul, se înşiruie casele sărăcăcioase şi dezordonate ale romilor. Au două magazine pe uliţa principală şi o biserică unde tatăl învăţătorului Ionel Cordovan e pastor. Deşi la ora respectivă la şcoală se desfăşoară orele, copii de toate vârstele sunt pe uliţă sau stau la poartă pe băncuţe. Fiecare are o scuză pentru care n-a putut ajunge azi la şcoală. "Am 4 copii, 4 fete şi toate sunt la şcoală", se laudă o femei tânără. Înscrise doar, că din curte ies copiii, unul câte unul, semn că fetiţele nu frecventează cursurile, ci ajută pe lângă casă sau se pregătesc de măritiş. Un alt puşti se fâstâceşte tot când e pus să scrie şi el o propoziţie simplă. Zice că e în clasa a treia. "Ştii să scrii?", îl întreabă, în romani, mediatorul şcolar. Copilul dă din cap că nu. Bărbatul îl doseşte după alţi copii veniţi să caşte gura. Din cei maturi, abia se găsesc vreo doi care să spună că au urmat programul prezentat ca un succes al şcolii de la Ineu, "A doua Şansă". Augustin vorbeşte frumos şi scrie citeţ că ne doreşte sănătate şi numai bine. Are 31 de ani şi n-are serviciu. Marin are 26 de ani şi a reuşit să meargă şi el un an la şcoala pentru oameni mari. Făcuse 7 clase şi voia să aibă măcar gimnaziul terminat. Dar droaia de copii cu care şi-a mărit familia, cinci la număr, nu l-a mai lăsat să continue. continuarea la sursa jurnalul.ro

1 comentarii:

Decebalus per Scorilo spunea...

2,5 miliarde de lei pentru 8 toalete... păi puii de guţă nu se cacă decât dacă stau pe tron de aur?

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”