Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

joi, 2 iunie 2011

OMS: Fumatul ar putea ucide 8 milioane de oameni pe an până în 2030. Câte substanţe chimice conţine fumul de ţigară

Fumatul ucide anual aproape şase milioane de oameni, inclusiv 600. 000 de nefumători, arată statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Reprezentanţii OMS avertizează că numărul persoanelor care vor muri din cauza acestui viciu va ajunge la opt milioane pe an până în 2030, informează Reuters.

Pentru a reduce numărul victimelor, ONU a cerut mai multor guverne să semneze şi să implementeze Convenţia - cadru care reglementează controlul asupra tutunului, care a intrat în vigoare în 2005. Dacă trendul actual se menţine, specialiştii avertizează că acest viciu ar putea provoca până la un miliard de decese în secolul 21, o creştere dramatică de la 100 de milioane de persoane decedate în secolul trecut.
Până în prezent, 172 de ţări şi statele membre din Uniunea Europeană au semnat această convenţie-cadru privind controlul tutunului, care le obligă să ia măsuri pentru a reduce fumatul şi prevede expunerea mai mică a nefumătorilor la fumul de ţigară.
Specialiştii OMS menţionează că fumatul poate duce la infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale şi cancer, precizând că acest viciu este cauza a 63% din totalul deceselor la nivel mondial.
În România, fumatul ucide un român la fiecare 15 minute, arată statisticile Societăţii Române de Pneumologie, iar medicii avertizează că numărul deceselor este în creştere.
4.000 de compuşi chimici ne atacă organismul
Ţigara conţine peste 4. 000 de compuşi chimici, unii având proprietăţi iritante, în timp ce peste 50 de substanţe sunt cancerigene. Aceste substanţe sunt eliberate în aer ca particule şi gaze, arată un document postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Nicotina, tarul, benzenul şi benzopirenul, CO, amoniul, dimetilnitrozamina şi acroleina sunt numai câţiva constituenţi ai fumului de ţigară.
● Nicotina este un alcaloid care induce dependenţă. O singură doză de 60 de miligrame injectată în fluxul sanguin duce la deces, iar administrarea repetată, în doze mici, produce dependenţă. Nicotina acţionează prin legarea de situsuri specifice ale sistemului nervos, traversează bariera hematoencefalică şi se acumulează în creier la câteva secunde de la pătrunderea în organism, determinând activarea corticală. Acţionează şi asupra altor ţesuturi, determinând relaxarea musculaturii scheletice şi o serie de efecte endocrine şi cardiovasculare. La nivelul sistemului cardiovascular, această substanţă creşte alura ventriculară, produce vasoconstricţie la nivelul arterelor coronare, creşte tensiunea arterială şi debitul cardiac. Totodată, nicotina determină creşterea concentraţiei de acizi graşi în sânge. Nicotina poate provoca menopauză precoce şi accentuarea osteoporozei de la menopauză, prin scăderea nivelului de estrogeni. Studii recente atestă potenţialul carcinogen direct al nicotinei.
● Tarul sau gudronul este un lichid gros, maroniu, care se condensează din fumul de ţigară şi care conţine majoritatea substanţelor cancerigene. Prin substanţele conţinute, acesta produce neoplasmul pulmonar, provoacă paralizia sistemului de epurare a plămânului, inhibă sistemul imun şi atrage o afectare alveolară secundară.
● Monoxidul de carbon (CO) este un gaz incolor prezent în concentraţii mari în fumul de ţigară. El se combină de 200 de ori mai repede cu hemoglobina decât oxigenul, explicându-se astfel scăderea cu 15% a capacităţii de transport a oxigenului de către hemoglobină. Creierul şi musculatura sunt incapabile să funcţioneze eficient, iar compensarea se face printr-un efort crescut al cordului şi creierului. Există şi un efect lezional direct al acestui gaz asupra pereţilor arteriali, cu favorizarea aterogenezei. Hipoxia indusă de CO contribuie la stenozarea coronarelor şi la inducerea infarctului miocardic.
● Substanţele cancerigene întâlnite în concentraţiile cele mai mari sunt reprezentate dehidrocarburi aromatice polinucleare, amine aromatice, nitrozamine, particule emiţătoare de raze alfa radioactive (poloniu), amine heterociclice, aldehide, alţi compuşi organici (benzen, 1,3- butadiene, acrilamidă), diverşi produşi anorganici (arsenic, poloniu-210). Multe dintre simptomele respiratorii sunt induse şi întreţinute de fumul de ţigară din cauza acţiunii iritative a unor compuşi precum acroleina, acetona şi oxizi de azot.
Fumul de ţigară poate declanşa dar poate şi să întreţină inflamaţia de la nivelul căilor aeriene, întâlnită frecvent în cadrul bolilor obstructive cronice. Aceasta se adaugă altor mecanisme ce contribuie la apariţia şi întreţinerea afecţiunilor de la nivelul tractului respirator inferior al fumătorilor, dar şi al persoanelor care fumează pasiv (adică acei indivizi care inspiră, involuntar, fumul expirat de alţii).

1 comentarii:

Anonim spunea...

ar trebui sa stiti ca totusi nu este exagerare , am fost acum ceva vreme intr-un spital si destui tineri mor din cauza accidentelor cerebrale cauzate de fumat , am scapat la milimetru , patul pe care m-au pus astia fusese eliberat de un tinar care a fost dus la morga . multumita vizitei pe care am facuto la spital nu mai fumez desi fumam cite 2 pachete pe zi si am inceput sa fumez de la 14 ani

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”