Foarte puțin cunoscută este activitatea unui grup legionar din perioada dictaturii comuniste autointitulat „Mișcarea Legionară de Rezistență”. Grupul a acționat total independent față de Mișcarea Legionară din exil. Activitatea M.L.R. a devenit cunoscută Mișcării Legionare din exil și aceasta a recunoscut-o ca parte a luptei legionare din țară, iar cu ajutorul grupului legionar din Franța, în anul 1992 au fost republicate cele 16 comunicate răspândite în perioada 25 iunie 1974 – 24 septembrie 1975. Comunicatele vor fi reproduse și pe saitul www.lupta-ns.info (Comunicatele Mişcării Legionare de Rezistenţă).
Toate comunicatele au fost lansate din puncte cardinale esențiale pentru geografia spiritualității românești. București – capitala neamului; Jilava și Aiud – locuri simbolice ale martiriului național; Cetatea Albă – Basarabia răpită; Rarău – simbolul spiritualității legionare; Câmpia Turdei – ogorul țărănimii; Cluj, Iași și Craiova – centre ale tineretului universitar; Galați, Brașov și Reșița – orașe muncitorești; Sarmisegetuza – capitală a dacilor și simbol al luptei îndârjite pentru libertate.
Toate comunicatele au purtat îndemnul: „Citește, recitește, cugetă la cele scrise. Trece apoi textul mai departe dela mână la mână sau prin poștă. Dacă poți, multiplică-l și răspândește-l în mijlocul tineretului studențesc și muncitoresc. Nu te manifesta deschis. Nu lăsa urme. Misiunea ta este să arunci sămânța cea bună, în tăcere, dar cu convingere. Va veni și timpul culesului!”
Bineînțeles, textele nu erau semnate, autorii acționau cu prudență, dar curajul lor este evident. Nu au căutat glorie, au dorit să fie EFICIENȚI! Munceau cu modestie și convingere pentru un crez naționalist. Membrii Mișcării Legionare de Rezistență nu au fost descoperiți niciodată. Acțiunea a avut un succes deplin. Grupul a răspândit comunicatele fără a avea pierderi, au apărut centre de rezistență oriunde au ajuns aceste manifeste, grupul s-a întărit numeric, moral și spiritual, au intrat în legătură cu legionarii din exil care i-au alimentat cu cărți tipărite în „lumea liberă”.
***
Mișcarea Legionară de Rezistență ne este și astăzi un model exemplar pentru metodologia, eficiența și curajul cu care a acționat. Anonimitate și eficiență! Mulți vor spune că trăim alte vremuri, că regimul actual ne permite o activitate legală și „la vedere”. Parțial adevărat. În mare parte este o iluzie. Partidele și organizațiile non-guvernamentale au un cadru legal după care își desfășoară activitatea. Dar e destul de restrictiv. Partidele și asociațiile sunt necesare, au rostul lor. Dar acțiune radicală în cadrul lor nu se poate face, să nu ne amăgim și să nu ne păcălim singuri. Ai nevoie de o alternativă care să îți permită mai multă eficiență, iar aceasta nu poate fi produsă decât în urma unor acțiuni anonime.
În ceea ce privește libertatea de expresie, ea este doar o escrocherie. Daca ai cu adevărat ceva deranjant de spus pentru sistem, atunci sistemul va avea grijă să nu se mai repete. Pentru mesaje radicale, percutante, folosește întotdeauna calea anonimatului. Căci nicio acțiune eficientă nu rămâne nepedepsită. „Europa democratică” de astăzi are deținuți politici în Germania, Austria, Spania, Cehia, Polonia, Serbia, Grecia, țările scandinave ș.a. În Finlanda, un tânăr naționalist, Henrik Holappa, a fost exclus din rândurile armatei și urmărit ca Hanibal doar pentru că era bănuit a fi autorul unui pamflet critic la adresa imigranților africani și musulmani. Ajuns în țara tuturor posibilităților, USA, a fost „luat în custodie” de FBI și extrădat autorităților finlandeze. Gerd Honsik a fost pur și simplu răpit din Spania și predat Austriei pentru a fi încarcerat deoarece a cutezat să spună adevăruri incomode unui sistem anti-național bazat pe ipocrizie și minciună. Ernst Zundel a fost târât din Statele Unite până în Germania unde a stat 7 ani în închisoare pentru cărțile publicate. Lista este extrem de lungă și ar fi nevoie de spațiul revistei doar pentru a publica numele celor încarcerați pe motive politice în Europa zilelor noastre.
Mişcarea Naţional-Socialiştilor Autonomi încă de la începuturile sale, din 1988, a încercat pe cât posibil să îşi protejeze activiştii din rezistenţa naţională de represiunea sistemului. Mişcarea nu are nevoie de deţinuţi politici, are nevoie de activişti în libertate care să răspândească neîncetat adevărurile eterne ale ideologiei noastre. Se pune problema în România de represiune din partea sistemului? Cu siguranţă că da! Toată lumea îi recunoaşte pe cei ce ne urmăresc pe la marşurile şi adunările naţionaliste. Deja am ajuns să avem şi noi o întreagă arhivă cu indivizii-instrumente ale regimului. E doar o chestiune de timp până când cei ce ne spionează la toate manifestările naționaliste, unde ne filmeaza, pozează și îndosariază, vor trece la acțiune. Antecedente există. E suficient să ne gândim la cazul lui Grigore Oprița. Așteaptă doar un semn de la stăpânii lor. Un semn care va veni atunci când vom fi o amenințare reală pentru ei. Și naționaliștii radicali devin inevitabil o amenințare pentru orice regim comunist sau demo-liberal, bazat pe demagogie, abuzuri și corupție. Hoții cățărați la putere știu că vor plăti pentru jefuirea patrimoniului național și atunci încearcă să găsească metode pentru a se proteja, uitând că adevărul va ieși la lumină și nimic nu îi poate feri de furia poporului care a început să înțeleagă.
Grupul nostru a recomandat naționaliștilor autonomi să acționeze pe cât posibil cu discreție până la anonimat. În spatele activiștilor deja cunoscuți este nevoie de o mișcare invizibilă care să muncească neîncetat pentru prăbușirea sistemului anti-național și crearea unei alternative care să îi ia locul cu succes.
De la mascarea chipului la manifestațiile publice și eliminarea de pe vestimentație a însemnelor specifice zonei radicale, până la absența totală de la manifestațiile publice toate fac parte din tactica de luptă anonimă a multor naționaliști autonomi. Desigur, alții, din diverse motive, au ales să nu fie atât de discreți. E o chestiune de opțiune, nu se impune un șablon. Experiențele personale avute la facultate, locul de muncă etc. au indicat că o minimă protecție a identității este binevenită.
Acoperirea chipurilor și-a arătat eficiența peste tot unde a fost aplicată. Atât de eficientă a fost încât organele de represiune au fost incapabile să identifice toți participanții la manifestatii, așa că au solicitat colaborarea organizatorilor pentru a le impune tuturor participanților să își descopere chipul. Refuzul lor de cooperare cu reprezentatii sistemului a condus la apariția unor legi speciale care interzic participanților să își ascunda chipul, identitatea în timpul unor manifestații. Același lucru se întâmplă zilele acestea în Polonia. Semn că „organele statului” nu „știu și câte fire de păr ai pe picioare”, dar încearcă să lase impresia că știu totul pentru a lăsa garda jos și a nu te mai proteja.
Evident, aceste metode de luptă anonimă le recomandăm mișcării naționaliștilor autonomi și celor ce cred că acest model li se potrivește. Articolul următor este scris pe aceeași temă a luptei anonime de către camarazii germani. Noi încheiem cu un pasaj extras din comunicatul No. 14 al Mișcării Legionare de Rezistență răspăndit la Teiuș și datat 24 iulie 1975.
„Reorganizarea clandestină nu-i ușoară. Mai mult chiar, e plină de primejdii, de temeri, de dezamăgiri. Dar câte bucurii și satisfacții ascunse pentru cei ce i-au înțeles menirea și, prin ea, și-au înțeles propria soartă! Să fii prezent în marea bătălie ascunsă a neamului... Să simți că prin acțiunea ta pui o piatră nouă la temelia României libere demâine... Că prin sângele tău, de va fi să picure, ai cuminecat cu strămoșii care s-au jertfit înaintea ta pentru aceeași libertate a Țării și-a fiilor ei...
Fii erou, Române! Acum când desnădejdea mușcă din noi toți, acum când orizonturile sunt de sgură și de moarte, căci ACUMA NEAMUL ROMÂNESC ARE NEVOIE DE BRAȚE TARI ȘI INIMI SENINE!...
Salvarea e în tine și prin tine!”
Actorul Vasile Butnaru:Romanie,ne vom intoarce intr-o zi / ne vom intoarce negresit, / vor fi apusuri aurii / cum au mai fost cand am plecat...
RăspundețiȘtergere