Gulerele albe ţigăneşti halesc milioane de euro. Activiştii ţigani o duc ca-n sânul lui Avram pe bani europeni

Pe măsură ce Bruxellesul presează Bucureştiul să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale ţiganilor, sute de mii de euro din fondurile UE şi ale Guvernului român sunt aruncaţi pe cheltuieli anapoda, salarii exorbitante sau pe chirii fictive. Activişti de frunte ai romilor şi şefi de ONG-uri îşi bagă în buzunar sume imense din bani publici şi nu îi deranjează atât timp cât Guvernul plăteşte. 

Nicolae Păun, deputatul ţiganilor care a declarat că ţiganii sunt ca lăcustele, adică invadatori. În dreapta, Ilie Dincă, omul care a interzis bârfa în mod oficial

De exemplu, Ioan Gruia Bumbu a închiriat o parte din casa sa din Alba Iulia Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR), al cărei preşedinte a fost, pentru 52.000 de euro pe o perioadă de doi ani, în condiţiile în care preţul pieţei era undeva la 500 de euro pe lună. Ioana Viorica Dumitru, şefa Asociaţiei Femeilor Rome, locuieşte cu părinţii într-un apartament la etajul nouă într-un bloc din Colentina. ANR a plătit din bani publici 2.754 de euro în fiecare lună pentru a închiria acel apartament în cadrul unui program naţional strategic pentru ţigani.
Când am întrebat-o de chirie, Du­mitru s-a arătat surprinsă şi a negat că ar fi închiriat acel apartament, cu toate că datele oficiale o contrazi­ceau. "Nu ştiu ce s-a întâmplat! De unde aveţi informaţiile astea?", a răs­puns indignată şefa femeilor ţigănci. Apoi a refuzat să mai discute dacă nu este prezent şi preşedintele ANR, Ilie Dincă. Managerul programului în cadrul căruia s-a închiriat acest apartament a fost dispus să lă­mu­rească chestiunea în cinci minute. Nu a mai dat un răspuns niciodată, la fel ca şi şeful său Ilie Dincă, perso­naj care la numirea în funcţie a şi dat un ordin scris ca toate discuţiile des­pre preşedintele ANR, atât între an­ga­jaţi, cât şi cu persoane din afara ins­tituţiei, sunt interzise. Cele două exemple oferite sunt doar vârful unui aisberg pe care autorităţile se fac că nu-l văd. Şi precum aisbergul se to­peşte, tot aşa dispar şi fondurile UE. Iar asta ar trebui să dea de gândit Parchetului şi altor instituţii abilitate să verifice cum s-au evaporat aproape 23 de milioane de euro cheltuite de ANR.

Salariile pe care le iau cei care mun­cesc în cele şase programe naţionale pentru ţigani coordoante de ANR sunt exorbitante. Pe când salariul mediu este undeva la 400 de euro lunar, şme­cherii care lucrează în proiectele coor­donate de ANR câştigă 250 de lei pe oră, adică peste 60 de euro. Un ma­nager de proiect câştigă 62.000 de euro în trei ani. Poate nu pare mult, dar trebuie avut în vedere că pentru aceşti bani munceşte doar o zi şi ju­mă­tate pe săptămână. De exemplu, Claudia Vuşdea, sora fostului şef al ANR Gruia Bumbu, a condus asocia­ţia Pakiv din Alba Iulia pe perioada cât fratele ţinea frâiele ANR. Ea a fost angajată timp de 15 luni ca expert de monitorizare în cadrul proiectului Împreună pe Piaţa Muncii şi lua aproape 6.000 de euro lunar, dar nu muncea mai mult de patru ore pe zi. Din decembrie 2008 până în martie 2010, Pakiv a plătit 200.000 de euro salarii, bani publici. Un fost angajat a dezvăluit, sub protecţia anonima­tu­lui, că a descoperit că a fost plătit în acte timp de două luni şi nu una, cât lu­­crase. Alţi angajaţi ai Pakiv cu sa­la­­rii grase sunt Ivan Plebis – expert în ca­­­drul ANR, Simona Voicescu – fost şef de cabinet la Secretariatul Gene­ral al Guvernului, Andreea Gergely – angajată la Cancelaria Guvernului.

Exemple de cum se aruncă banii pe fereastră se găsesc în toate cele şase proiecte. Aurel Pascu este li­derul Fun­daţiei Roma Unitate şi membru al Partidei Romilor. El este fiul lui Au­rel Roşianu, vicepreşedintele Par­ti­dei şi şeful câtorva ONG-uri pentru ţigani. Conform unor localnici care s-au ferit să-şi dea numele, pentru că le este frică de Roşianu şi familia acestuia, anul trecut, de Paşti, cei doi Aurel au strâns 100 de ţigani din Gilău şi le-au dat diplome de cule­gă­tori calificaţi de ciuperci. Oamenii, su­păraţi că Roşianu a dat diplome mem­brilor propriei familii, au confirmat că atunci când au primit diplo­mele s-au trezit şi cu 1.000 de euro în buzunar. În cadrul programului "Împreună, pentru o societate mai bună" s-au cheltuit 2.800 de euro lunar pentru un avocat cu numai cinci ani experienţă, în timp ce ANR are propriul departament juridic. Ilie Dincă a refuzat să facă public numele şi salariile angajaţilor care lucrează în aceste şase proiecte, deşi sunt bani publici. Dincă consideră că aceste date nu sunt o chestiune de interes public.

Sancţiuni pentru achiziţii suspecte

Uniunea Europeană şi Guvernul României finanţează în comun şase pro­iec­te strategice naţionale pentru îmbunătăţirea situaţiei unei populaţii margi­na­lizate. Cele şase proiecte au în vedere printre altele excluderea socială, aban­donul şcolar. În timp ce pe hârtie proiectele arată bine, în realitate, aşa cum o arată documente oficiale ale ANR, experţii care lucrează în aceste pro­iec­te habar nu au pe ce lume trăiesc, deşi sunt plătiţi cu sume cuprinse între 100 şi 250 de lei pe oră. Contractele de achiziţie încheiate pentru aceste pro­iec­te ajung pe mâna unor firme necunoscute, fără experienţă. În unele ca­zuri, sumele plătite pentru computere, mobilier sau servicii erau mai mari de­cât pe piaţă. Tocmai de aceea, Autoritatea pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice a amendat ANR pentru nerespectarea legislaţiei achiziţiilor publice.

ONG-urile îşi cosmetizează rezultatele

În 2010, ERGO – European Roma Grassroots Organisations a publicat un raport în care arăta tendinţa Comisiei Europene de a se axa numai pe exemple pozitive când vine vorba de fonduri alocate ţiganilor. Este interesul direct al tuturor celor implicaţi în proiecte pentru ţigani, de succes sau nu, să-şi prezinte proiectul ca unul reuşit, se arată în raport: "ONG-urile depind de fondurile UE pentru proiecte. Pentru a face angajări, eu nevoie să primească continuu bani. De aceea, eu un interes direct să înfrumuseţeze rezultatele, pentru că numai proiectele de succes sunt premiate sau promovate de Comisia Europeană". După expulzările romilor din Franţa, UE a fost nevoită să analizeze mai atent modul în care statele membre cheltuiesc banii pentru ţigani. László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a refuzat să comenteze modul în care ANR gospodăreşte banii.

Răsfăţ funcţionăresc pe banii PHARE

Pentru a înţelege de ce bugetele pentru aceste proiecte nu sunt atent investigate, trebuie să mer­gem înapoi în timp cu vreo zece ani când în cadrul unor proiecte Phare unii angajaţi primeau şi 12.000 de euro lunar. Se pare că există o cultură a mo­dului de cheltui acest bani în mod netransparent. Dan Oprescu Zenda este con­silier superior în cadrul ANR. A fost managerul unui program Pha­re, dar a demisionat din cauza lipsei de transparenţă. "Modul în care aceste fonduri au fost cheltuite poate fi comparat cu ceea ce se întâmplă în prezent. În unele pro­iec­te, managerul era plătit cu 5.000 de euro lunar. Chiar şi un simplu angajat avea un salariu cuprins între 1.000 şi 2.000 de euro. Evident, aceste sume impresionante aveau un impact demo­ralizator asupra funcţionarilor pu­blici care nu erau destul de «norocoşi» să lu­creze în aceste proiecte finanţate de UE", a precizat Zenda.

Consilier afacerist

În Iaşi, spaţiul închiriat ţiganilor, de pe strada Elena Doamna, aparţine firmei Development Trading Consulting (DTC), care se ocupă cu formarea de ma­nageri, experţi, de exemplu "expert în achiziţii publice", consultanţă în finanţări europene. DTC este a lui Anghel Ficu, consilier local PNL la Iaşi din 2004 până în prezent, fost director până anul trecut la Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţii. La cealaltă adresă din Iaşi, ANR a răspuns că a închiriat un spaţiu de 151,5 mp pe strada Păcurari 59-62-65 parter cu 1.300 de euro plus TVA pentru 14 luni. Locaţia este oarecum ciudată pentru că la numărul 59 sunt şi la etaj birouri de închiriat. Locaţia aparţine lui Demostene Olariu, consilier pe probleme de ţigani. La numărul 65 este o vopsitorie-tinichigerie auto, iar la 62 este imposibil de ajuns.

Ţiganii la putere

În Timişoara, spaţiul închiriat în cadrul proiectului Împreună pentru o Societate mai Bună a costat 1.000 de euro lunar în condiţiile în care un apartament similar de 60 de mp de lângă se închiria cu 220 de euro. Negociabil. În acelaşi imobil a mai fost închiriat un alt apartament pentru un alt program, dar cu 1.300 de euro lunar timp de doi ani. Clădirea aparţine clanului Cârpaci din Timişoara, despre care presa a scris că este "mafia imobiliară din Timişoara". La Cluj, pe strada Republicii 88, la parter pe partea dreaptă este spaţiul închiriat pentru ţigani. De la cine? Aurel Pascu, fiul lui Aurel Roşianu, cel care a coordonat programul, a declarat că spaţiul este închiriat de la o fa­milie maghiară care este plecată din ţară. Celălalt spaţiu de pe Bdul 21 Decembrie aparţine Partidei Romilor şi este închiriat de la Primărie.

100 milioane de euro

În România există 89 de proiecte pentru ţigani, fondurile alocate fiind de aproape de 100 de milioane de euro. Din această sumă, 22,76 milioane reprezintă suma alocată pentru şase proiecte strategice la nivel naţional, 19,09 milioane de euro fiind contribuţia UE, restul fiind fonduri alocate de Guvernul român. Cele şase proiecte strategice sunt: "Împreună pe piaţa muncii" – 4,2 milioane de euro; "Participarea grupurilor vulne­rabile în economia socială" 3,2 milioane de euro; "Formarea reţelei naţionale a experţilor ţigani" – 4,5 milioane; "Educaţia copiilor ţigani – calea spre un loc de muncă stabil" – 4,3 milioane; "Împreună, pentru o societate mai bună" – 4,2 milioane; "Şcoala – o şansă pentru fiecare" – 2,2 milioane. Conform unui raport al Guvernului legat de programul "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013" în cadrul proiectelor finanţate din Fondul Social European – FSE şi de la bugetul de stat este de aproximativ 86.327.930 de euro, numărul de ţigani preconizat a fi sprijinit a fost de aprox. 64.397.

www.jurnalul.ro