Naţional Socialismul înţelege să deschidă curajos porţile tuturor cetăţenilor care astăzi lâncezesc neproductivi, tuturor acelora care cerşesc bunăvoinţele bugetare, din tezaurul secătuit al naţiei. Toată această lume care consumă şi nu produce, participă fără voia ei, dar cu complicitatea inconştietă a guvernelor la slăbirea frontului economic al patriei. Cu cât o naţiune pune mai puţine braţe pe acest front din timp de pace, cu atât mai mult sapă la temelia succesului în caz de conflagraţie. Dar până la războiul sângeros, această abţinere a braţelor celor mai vânjoase are drept efect pierderea victoriei în războiul economic, care se duce, fără să se proclame ca atare, între naţiunile învecinate şi îndepărtate.
Câteva sute de mii de braţe mai puţin la lucru înseamnă atâtea milioane de articole mai puţin fabricate, atâtea zecide mii de vagoanede cereale mai puţin produse, înseamnă la balanţa producţiei naţionale, atâta produs deficitar la export şi în sens invers sporirea cotei de import sau un consum deficitar în sânul populaţiei, care departe să ne bucure, trebuie să ne îngrijoreze, fiind un semnal de anemiere şi de regres social.
Nu putem admite teza exclusivistă a crizei generale mondiale ca factor determinant al crizei din ţara noastră. România prin situaţia admirabilă a solului şi subsolului, trebuie să fie înstare să hrănească o populaţie de cel puţin trei ori mai mare. Cu o conducere de stat pricepută şi czrajoasă, România ar trebui să întreţină normal un front al muncii interne de o dublă intensitate, faţă de efortul ce se produce azi. La o muncă agricolă sistematică, cu toate riscurile atmosferice şi la o serioasă angajare a braţelor pe frontul industrial, statul româm ar putea face uşor 17 milioane de români mulţumiţi.
Naţional-Socialismul proclamă dreptul legitim al României de a amâna toate sarcinile derivate din datoriile noastre externe, sancţionând moratoriul extern pe un termen ce se va socoti util. Un guvern tare, având la spate toată naţia, are dreptul legitim şi natural, să salveze viaţa cetăţenilor. Concomitent cu aceasta, enunţăm aşezarea pe bezele noi ale nevoilor reale, a monedei naţionale, sistem la care bancherii străini vor trebui să convină, de voie sau d enevoie. Moneda trebuie readusă la menirea ei iniţială: mijloc în raporturile de schimb, mijloc în animarea vieâii economice.
Accelerarea ritmului muncii în toate direcţiile conform unui plan vast de reconstrucţie naţională, va avea drept efect îndrumarea pe căile prosperităţii a celui mai productiv popor din lume. La această înaltă situaţie va fi adus poporul român, cu o conducere conştientă faţă de o criză economică al cărei specific trebuie observat în faptul că reuşeşte să acapareze şi să distrugă naţiunile timide şi slabe.
„CREZ NOU (ideia național-socialistă)”,
cap. IV. Noul drum al economiei naţionale, pag. 13-14, 1932. Autor: Ştefan Tatarescu, preşedintele Partidului Naţional Socialist Român
Ștefan Tătărescu: „CREZ NOU (ideia național-socialistă)” IX. Școala național socialistă, școala viitorului
„CREZ NOU (ideia național-socialistă)”: VII. Criza unității sufletești a neamului românesc
Ștefan Tătărescu: „CREZ NOU (ideia național-socialistă)” IX. Școala național socialistă, școala viitorului
„CREZ NOU (ideia național-socialistă)”: VII. Criza unității sufletești a neamului românesc
De acord.
RăspundețiȘtergere