A.C. Cuza în context european: critic al liberalismului, adversar al marxismului, promotor al unei economii etice și naționale

Capitalismul cartelar, lupta pentru suveranitate economică și demnitatea muncii românești

Gândirea economică a profesorului A.C. Cuza nu poate fi încadrată facil într-un curent ideologic străin. El construiește un sistem propriu, articulat încă din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, înaintea cristalizării fascismului sau a teoriilor anticapitaliste ale secolului XX. În acest sens, Cuza este mai curând un precursor autohton al unui naționalism economic etic, decât un imitator al doctrinelor vest-europene.

 Liberalismul — un „cal troian” al dominației economice străine

Cuza respinge liberalismul economic clasic nu dintr-o poziție reacționară, ci dintr-o analiză critică a realității românești. Liberalismul a fost introdus în Principate pe filieră franceză, dar a fost aplicat într-un context social profund inegal, unde burghezia autohtonă era slabă sau inexistentă, iar infrastructura națională economică era dominată de capitaluri străine.

În acest sens, liberalismul nu este, pentru Cuza, o formă de emancipare, ci de „deznaționalizare economică”, văzând în liberalismul din România libertatea speculantului de a distruge muncitorul român și a băncii străine de a sugruma agricultura națională.

El identifică în liberalism un instrument ideologic prin care se justifică dominația unei oligarhii economice fără rădăcini în neam sau morală.

Marxismul — critică parțial justificată, soluții complet greșite

Cuza recunoaște inechitățile sociale generate de capitalism, dar se delimitează net de marxism:

• refuză materialismul istoric, pe care îl consideră reductiv și anticultural,

• respinge internaționalismul proletar, pentru că el înlătură factorul național din construcția economică,

• consideră lupta de clasă un factor distructiv pentru coeziunea națională.

Pentru Cuza, socialismul internațional nu este decât o altă față a aceluiași jug — un jug care nu ține cont de sufletul națiunii. Iar națiunea precede clasa: reformele economice sunt necesare, dar trebuie gândite în logica unității naționale, nu în termenii unei revoluții universale.

Capitalismul cartelar — colonizarea prin economie

Una dintre cele mai importante contribuții ale lui Cuza este analiza structurilor de dominație economică indirectă, prin carteluri comerciale, bănci străine și rețele etnice de control financiar. El denunță:

• monopolul asupra comerțului și creditului,

• concesiunile statului român către firme străine,

• distrugerea țărănimii și a meșteșugarilor autohtoni de către capitalul intermediarist.

Această formă de dominație, pe care o putem numi astăzi capitalism cartelar, este văzută de Cuza ca o colonizare economică mascată, afirmând tranșant că țara aceasta a fost dată pe mâna unor negustori fără patrie, care au făcut din muncitorul român un rob în propria-i casă.

Spre un model autohton: economie etică, solidară și suverană

Cuza nu se limitează la critică. El propune un model de economie națională întemeiată pe:

• protecția muncii autohtone, prin legi de românizare a forței de muncă și accesului la resurse,

• suveranitatea financiară, cu bănci naționale și capital autohton,

• dreptate economică, nu în sens redistributiv marxist, ci în sens moral-creștin,

• solidaritate între clase, pe baza apartenenței la același neam.

Acest model ar putea fi definit, în termenii actuali, ca un naționalism economic moral — în care statul joacă rolul de arbitru etic și protector al identității economice românești.

A.C. Cuza nu a fost un doctrinar abstract, ci un analist realist al relațiilor economice din România începutului de secol XX. Critica sa la adresa capitalismului cartelar, a liberalismului dezrădăcinat și a marxismului utopic se întâlnește într-un proiect coerent: reconstrucția morală și economică a națiunii române, prin muncă, etică și protecție națională. În acest sens, Cuza poate fi considerat un precursor al unei economii național-sociale autohtone, anterior și independent de influențele europene.

CP, Lupta NS 

O economie națională regenerată: Ce putem recupera din gândirea economică a lui A.C. Cuza?