Ei bine, pentru cei care inca nu stiu, marele filolog (pasionat, intre altele si de filosofie) a fost si compozitor. E adevarat, nu a ramas in istoria muzicii…dar nici nu a iesit cu totul din ea! Ei bine, pe la inceputiul secolului trecut, Franz al nostru era la mare voga in saloanele literare pariziene. Si asta pana cand au aflat - saloanele - ca filosoful avea mare trecere printre cei-ce-purtau-simboluri-ciudate… 
Din acel moment, a inceput sa cam fie dat afara din case, din istorie, din cultura… singurul loc unde a putut ramane fara a fi deranjat fiind…muzica!
Adevarul este ca relatiile lui Nietzsche cu muzica au inceput destul de devreme, in familia sa fiind destui membri cu aptitudini si pasiuni melomane: bunicul sau organiza ample concerte private, iar tatal sau era un pianist amator destul de bun. In perioada petrecuta la Naumburg (1851-1858), tanarul Franz era un oaspete obisnuit la seratele muzicale organizate de catre Consilierul Krug si membru in corul fostei abatii cisterciene de la Pforta. Pasional, asa cum il stim, scria in unele epistole ca ar vrea sa se dedice in exclusivitate muzicii… Ar fi fost mai bine, oare? Stim insa ca istoria nu se face cu “daca…” asa ca mergem mai departe 
Material preluat de pe saitul http://lanternativa.info unde puteti citi si continuarea.
Puteti asculta aici doua piese (lieduri) compuse de marele filosof:
01. Bechworung:
02. Junge Fischerin:
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”