Neanderthalienii sunt cu un pas mai aproape de a umbla din nou pe Terra datorita faptului ca oamenii de stiinta au reusit sa decodifice o secventa intreaga din ADN-ul celei mai apropiate rude a omului, prin analizarea unor fragmente osoase descoperite de-a lungul Europei.
Vietile lor au fost scurte si extrem de violente. ADN-ul lor, insa, a supravietuit indeajuns de mult pentru a le permite savantilor sa-l descifreze in cadrul unui experiment recent. In urma acestui studiu, cercetatorii au putut afla, in sfarsit, cam cat de mult se inrudesc neanderthalienii cu oamenii de astazi.
Pentru prima oara, cercetatorii au decodat secventa genetica a genomului neanderthalian. Este prima schita a unei specii umane de mult apuse, obtinuta din recuperarea unor fibre minuscule de ADN din fragmente de oase vechi de mii de ani. Desi sunt inca destul de departe de gasirea unor raspunsuri la multele intrebari legate de cea mai apropiata ruda din punct de vedere anatomic a omului zilelor noastre, savantii sunt de parere ca acest experiment reprezinta un mare pas inainte in aceasta directie.
Doi ani de munca
Profesorul Svate Paabo de la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutionista din Leipzig, Germania, va povesti in cadrul unei conferinte ce va avea loc la Chicago, weekend-ul acesta, cum el si colegii lui au descifrat 60% din genomul neanderthalian si au aflat ca stramosul omului modern a trait cu aproximativ 830.000 de ani in urma. Acest proiect a fost constituit din mai mult de doi ani si jumatate de analize amanuntite asupra unor oase de 40.000 si 70.000 de ani vechime si excavari in patru situri arheologice din Europa - incepand cu Rusia si Croatia pana in Germania si Spania. In opinia profesorului Paabo, "neanderthalienii sunt atat de asemanatori noua, incat ADN-ul lor e inclus in variatia noastra genetica".
Vorbire articulata
Ultimii neanderthalieni au murit cu aproximativ 30.000 de ani in urma. Nu se stie motivul disparitiei lor sau daca s-au incrucisat vreodata cu "rubedeniile" lor umane - desi ultimele probe de ADN sugereaza ca nu.
"Comparand ADN-ul omului preistoric cu al celui contemporan, am observat ca exista o asemanare, dar foarte mica. Dar ceea ce e important e ca am reusit sa obtinem primul genom neanderthalian", marturiseste profesorul Paabo. O alta intrebare, la care s-a gasit raspuns, e aceea daca neanderthalienii puteau vorbi. Desi se stie ca aveau os hioid - o parte anatomica din zona gatului extrem de importanta in articularea cuvintelor -, singura dovada in plus care arata ca aveau aceasta capacitate este analiza unei gene numita FOXP2, despre care se stie ca e absolut imperativa discursului elaborat la oamenii de astazi. Svate Paabo relateaza ca gena FOXP2 a fiintei preistorice are in secventa ADN doua puncte in comun cu omul modern, dar nu si cu cimpanzeii, lucru care sustine varianta ca neanderthalienii aveau si ei darul vorbirii articulate: "Deci, din punctul de vedere al acestei gene, nu avem niciun motiv sa nu credem ca nu ar fi putut vorbi asa cum o facem si noi. Cu toate ca, bineinteles, exista si alte gene implicate in vorbire.
Alte noi informatii castigate in urma analizei preliminarii a genomului de neanderthalian sunt acelea ca acestia nu puteau bea lapte ca adulti - aveau aceeasi intoleranta la lactoza existenta astazi la multi oameni - si, de asemenea, aveau o mutatie in gene legata de dezvoltarea creierului, intalnita la africanii contemporani. Sursa: Ziua.ro
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”