"Monumentului Rezistenţei Anticomuniste din zona Vlădeasa a Munţilor Apuseni"a fost inaugurat, ieri, la Huedin în prezenţa autorităţilor locale, a reprezentanţilor bisericilor ortodoxe, greco-catolice şi calvine, a mediului academic clujean şi a conducerii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici..Monumentul a fost ridicat în centrul oraşului, vizavi de clădirea fostei unităţi militare de vînători de munte. Acesta este realizat din marmură pe care sînt gravate numele a 20 de luptători anticomunişti din zona de nord-vest a munţilor Apuseni. Numărul victimelor Securităţii este însă mult mai mare, iar locurile unde au fost îngropate nu sînt cunoscute toate.
Ridicarea monumentului a fost sponsorizată de Gavril Dejeu, fost ministru al Internelor, al cărui frate, dr. Alexandru Dejeu, a fost executat în anul 1958, alături de medicul Iosif Gheorghe Capotă, lider ţărănist, pe cînd se aflau în Penitenciarul Gherla.
În contextul festivităţii de dezvelire a monumentului, Gavril Dejeu a subliniat rolul pe care membrii grupurilor de rezistenţă din zona Huedinului l-au avut în lupta împotriva regimului comunist.
"Rezistenţa lor, fie şi simbolică, întreţinea speranţa de schimbare a regimului opresor’’, a spus Dejeu. El şi-a exprimat însă regretul că la manifestare nu au luat parte mai mulţi tineri, precizînd că evenimentul dedicat memoriei luptătorilro anticomunişti "se adresează tinerilor care sînt datori să cunoască istoria recentă a poporului român’’.
În zona Huedinului au activat trei grupuri de rezistenţă şi anume: Capota-Dejeu; "Cruce şi Spadă" sau "Potra-Gheorghiu”, şi Grupul "Şuşman’’. Deşi aveau acelaşi duşman şi activau cam în aceeaşi zonă geografică centrată în zona Huedinului, aceste grupuri au avut orientări diferite precum şi un mod de acţiune/manifestare deosebit.
"Aceste grupări au apărut în contextul comunizării României în spaţiul geografic depresionar şi premontan din jurul Huedinului ai cărui locuitori au trecut prin clipe grele în urma cedării Ardealului de Nord în anul 1940. Zona în cauză a fost practic ruptă în două, fapt ce a generat o solidaritate firească de o parte şi de alta a graniţei nedrepte. S-a format aşadar o predispoziţie la rezistenţă care s-a întărit pe fondul încercării comuniştilor de a controla total zona. De menţionat este faptul că zona era de fapt un spaţiu majoritar românesc, însă din punct de vedere religios, dominau greco-catolicii, astfel că putem surprinde şi o latură religioasă a acestei rezistenţe’’, spune istoricul Horea Matiş.
În zona Huedin s-a înregistrat, pe lîngă această rezistenţă anticomunistă armată, şi o revoltă a moţilor în iunie 1951 şi care este strîns legată de luarea unor drepturi privind exploatarea şi comercializarea materialului lemnos. continuarea la ziarulfaclia.ro
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”