Ticăloşie fără margini: Sarmizegetusa, vandalizată!

Marele Sanctuar Circular din cadrul complexului arheologic Sarmizegetusa Regia a fost vandalizat, din nou, de persoane rămase neidentificate.

Un stâlp de lemn a fost ars, iar alţi cinci au fost scoşi din pâmânt şi aruncaţi unul peste altul. Deşi nu este primul incident de acestfel, autorităţile locale în domeniu ridică din umeri. Câteva blocuri de piatră din zidul porţii de vest a capitalei dacice s-au prăbuşit în această iarnă, iar altele stau să cadă.

Vestigii umplute de ceară

Nunu Brilinsky, vicepreşedinteleFundaţiei „Renaşterea Daciei”, este cel care a făcut descoperirea. Deşi traseul este extrem de dificil în timpul iernii, Brilinsky a urcat în Munţii Orăştiei, până la Sarmizegetusa Regia, după ce a văzut la televizor un reportaj suspect.

În plus, el aflase că, de Anul nou chinezesc, un alt grup ajunsese în zona sacră a dacilor. „Am găsit unul dintre stâlpii de lemn din Marele Sanctuar Circular carbonizat, iar alţi cinci stâlpi smulşi din pământ şi adunaţi grămadă. Am găsit sute de lumânări şi ceară pe Soarele de Andezit şi pe alte edificii. Şi de data asta ceara se va impregna în vestigiile antice şi le va păta”, susţine Nunu Brilinsky.

PAGUBE. Unul dintre stâlpii de lemn a fost carbonizat

Autorităţile sunt vinovate

Pentru această situaţie, Brilinsky dă vina pe autorităţile din domeniul culturii, în special Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Hunedoara.

„E revoltător ce se întâmplă. La Sarmizegetusa Regia poate să vină oricine, să se roage lui Dumnezeu, lui Zamolxe, lui Alah, oricui vrea, să facă procesiuni de care vrea, dar să nu atingă monumentele. De un an, Direcţia pentru Cultură se tot împleticeşte să întocmească un regulament de vizitare aşa încât jandarmii să le poată da amenzi celor care nu respectă regulile. Constat că degeaba am făcut lobby pentru acest obiectiv, pentru că autorităţile statului dau dovadă de o indiferenţă de-a dreptul dureroasă faţă de cel mai importantmonument al României, monument din patrimoniul UNESCO, un obiectiv comparabil, ca valoare istorică, cu cel de la Stonehenge”, conchide Brilinsky.

DISTRUGERE. Cinci stâlpi au fost scoşi din pământ şi aruncaţi

„E groaznic ce s-a întâmplat acolo”

Oficialii hunedoreni au aflat de la reporterii EVZ despre vandalizarea cetăţii dacice. „E groaznic ce s-a întâmplat acolo”, ne-a spus, după ce a văzut fotografiile, Angelica Bălos, arheolog în cadrul DJC Hunedoara.

În replică la acuzaţiile lui Brilinsky, autorităţile susţin că se lucrează la un regulament privind accesul în sanctuarul dacic.

„Regulamentul a fost aprobat de Comisia Naţională de Arheologie, dar mai trebuie vizat şi de responsabilul ştiinţific al obiectivului. Apoi, va fi trimis spre aprobare Consiliului Judeţean Hunedoara, aşa încât jandarmii să aibă un act cu putere de lege în baza căruia să poată da sancţiuni la Sarmizegetusa Regia. Accesul pe timp de iarnă sus, în cetate, e foarte greu. Noi plănuiserăm să amplasăm panouri de informare cu regulamentul de vizitare în luna aprilie”, a mai declarat Angelica Bălos.

„Autorităţile statului dau dovadă de o indiferenţă de-a dreptul dureroasă faţă de un monument din patrimoniul UNESCO, comparabil ca valoare istorică cu Stonehenge.“,

NUNU BRILINSKY, vicepreşedintele Fundaţiei „Renaşterea Daciei”

MARELE SANCTUAR

Simbolul capitalei Daciei

• Marele Sanctuar Circular de la Sarmizegetusa Regia este simbolul capitalei Daciei, fiind imaginea cu care este identificată zona sacră a dacilor.
  

Peste timp au rezistat doar blocurile de andezit, cele mai multe compunând cercul exterior. Dar nici aceste blocuri nu au scăpat de inconştienţa membrilor unor culte obscure. Potrivit lui Nunu Brilinsky, anul trecut o serie de indivizi, veniţi să se încarce cu energie la Sarmizegetusa Regia, au spart cu barosul blocurile de andezit pentru „a-şi lua acasă bucăţi de energie”, sub formă de piatră antică.

Cercetătorii au stabilit că celelalte două cercuri, mai mici, erau formate de stâlpi de lemn uniţi între ei cu lut, formând astfel câte un perete circular. Arheologii nu au stabilit încă dacă templul avea sau nu acoperiş şi nici înălţimea până la care se ridicau stâlpii de lemn deasupra solului. Se ştie că fiecare era amplasat la o distanţă egală, iar în pământ se sprijinea pe câte o dală de calcar.

• În 1979, odată cu turnarea filmului „Burebista”, porţiunea din lemn a sanctuarului a fost refăcută, devenind „brandul” Sarmizegetusei. Totuşi, în 1999, Marele Sanctuar Circular a fost şi el clasificat în întregimea sa (cu tot cu stâlpii de lemn puşi în 1979) ca monument UNESCO. Atunci, întregul complex al cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei a câştigat statutul de monument al patrimoniului cultural mondial. sursa:evz.ro