Clanul ţigănesc Cioabă şi-a făcut tribunal privat

Cauzele se vor judeca după regulile Staborului Ţigănesc şi, potrivit tradiţiei, preşedintele va lua decizia finală, însă va ţine cont şi de verdictul dat de 20 de juraţi. Dorin Cioabă (40 de ani), fiul regelui ţiganilor, este student la Drept şi la Ştiinţe Politice. Inspirat din filmele americane, el vrea ca dreptatea să se facă după rânduielile etniei.

Totul a început acum trei ani, când fiul regelui Cioabă s-a înscris la două faculăţi. A ales Ştiinţele Politice, facultate pe care o termină anul acesta, pentru că îi place politica, şi Dreptul, pentru că vrea să ajute ţiganii în problemele juridice pe care le au. Viaţa de studenţie nu i-a displăcut deloc prinţului în vârstă de 40 de ani.


„Am avut această ambiţie. E drept, nu am fost bursier la modul de a lua examenele cu nota 10. Sunt bursier pentru că am intrat pe locurile pentru ţigani", spune Dorin Cioabă. Tot el recunoaşte şi faptul că de multe ori s-a bucurat ca un copil pentru nota de trecere. „Am multe examene luate chiar şi cu nota 5, dar am preferat un 5 luat pe drept, decât să copiez. Am o singură restanţă, la drept penal. Nu am vrut să copiez. Cred că am copiat doar de vreo două ori în facultate. În liceu m-am «inspirat» mai mult", spune, amuzat, prinţul.

În orice caz, fiul regelui va cânta „Gaudeamus" luna viitoare, pentru că termină Facultatea de Ştiinţe Politice, din cadrul Universităţii „Lucian Blaga", iar la sfârşitul lunii iunie va prezenta în faţa comisiei lucrarea sa de licenţă. Tema nu putea fi alta decât „Îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor de etnie ţigănească".

Reconciliere între rege şi împărat

De aici până la ideea unui tribunal al ţiganilor a fost doar un mic pas. „Familia noastră este mereu chemată pentru a media diverse conflicte, aşa că m-am gândit că ar fi mai simplu ca ţiganii să vină aici, să avem un sediu, iar eu să fiu preşedinte. Va fi un Tribunal al Ţiganilor, dar şi un Avocat al Poporului Rrom, pentru că vom face şi consiliere juridică", povesteşte Dorin Cioabă.

Dorin Cioabă spune că în orice cauză, judecată de Staborul Ţigănesc, preşedintele va trebui să ia decizia finală, dar numai după ce 20 de juraţi vor analiza situaţia şi vor da un verdict. Niciun jurat nu poate fi femeie pentru că, în interiorul etniei, femeile nu prea au drepturi.

„Aşa e la noi în etnie. Dacă, în timp ce vorbesc cu cineva, o femeie vrea să treacă prin faţa mea, eu trebuie să-i dau voie şi ea să mă roage să mă întorc. Iar dacă nu vreau să mă întorc, nu are voie să treacă prin faţa mea, până termin discuţia şi îi dau voie. Dacă trece, e lipsă de respect, va fi judecată de Stabor şi va fi marginalizată", spune prinţul.

Opt dintre cei 20 de juraţi ar urma să fie permanenţi, iar restul aleşi în funcţie de părţile din proces, pentru a nu se ajunge la situaţie de incompatibilitate. „Dintre cei opt juraţi va face parte cu siguranţă tatăl meu, regele Cioabă, care oricum, în acest moment, este krisinitor, adică judecător, dar şi alţi membri ai comunităţii. Chiar şi împăratul Iulian", povesteşte prinţul Dorin Cioabă.

Cu alte cuvinte, toate neînţelegerile dintre familia regală şi cea a împăratului vor fi trecute cu vederea, odată cu inaugurarea tribunalului.

A desfăcut punga cu galbeni

Pe lângă cei doi, alţi trei apropiaţi ai familiei regale rrome şi membri ai Centrului Creştin al Rromilor, asociaţie care se ocupă de ajutorarea ţiganilor, vor fi juraţi permanenţi: Mihai Polea, Mihai Gheorghe şi Mihai Drăgan.

O casă cumpărată de mai mulţi ani de Cioabă junior a fost transformată în şantier şi va fi amenajată corespunzător, pentru a arăta ca o instanţă de judecată. Aceasta are doar trei încăperi: una de aproximativ 70 de metri pătraţi, care va servi drept sală de judecată, şi alte două, a câte 30 de metri pătraţi fiecare. Una va fi amenajată ca birou al preşedintelui, iar cea de-a doua va fi a juraţilor, care se vor retrage aici pentru deliberări.

Lucrările au început în toamna anului trecut, iar, pentru a fi ridicată, Dorin Cioabă a suportat, din punga sa cu galbeni, 150.000 de euro. „Ar mai fi nevoie de aproximativ încă o sută de mii de euro pentru a mobila tribunalul. Aceştia sunt bani pe care eu îi plătesc. Pentru funcţionare o să încercăm să obţinem finanţări de la statul român sau de la Comisia Europeană. Asta după ce vom inaugura sediul, în septembrie", adaugă Dorin Cioabă.

Staborul Ţigănesc judecă doar cauzele care au ca obiect neînţelegeri între doi sau mai mulţi etnici rromi. „Noi nu ne sustragem legilor româneşti şi nici nu ne suprapunem. Dacă un rrom fură de la un român, atunci instanţele româneşti trebuie să-şi facă treaba", apreciază Dorin Cioabă.

Prinţul susţine că majoritatea faptelor pe care instanţa ţigănească le judecă se referă la divorţuri în familiile de rromi. „De obicei, relaţiile dintre soţi sunt judecate, dar şi neînţelegerile şi scandalurile între fraţi sau rude. Spre exemplu, dacă femeia a preacurvit, atunci atât ea, cât şi părinţii, fraţii şi copiii ei sunt excluşi din etnie. Nu se mai bucură de respectul celorlalţi ţigani, nimeni nu mai vorbeşte cu ei şi nu mai au ce căuta la evenimentele sau sărbătorile noastre.

Practic, pedepsele date de Staborul Ţigănesc se referă mai mult la viaţa socială, iar cei găsiţi vinovaţi sunt marginalizaţi, apoi sunt obligaţi să întemeieze familii cu români şi aşa li se pierde urma", afirmă Dorin Cioabă.

STABORUL E SFÂNT

Staborul este o judecată neoficială, organizată de comunităţile de romi. Este o instituţie cu legi foarte clare, doar pentru ţigani, care nu încalcă legile Statului Român. Este doar o cale mai rapidă de soluţionare a conflictelor dintre ţigani.

Instanţa nu poate fi recunoscută

Specialiştii în Istoria Dreptului susţin că un astfel de organism nu poate fi acceptat. „În opinia mea, este inadmisibil ca într-un stat de drept să avem două sisteme, unul al statului şi altul al unei etnii. Nimeni nu se poate sustrage judecăţii, invocând o instanţă proprie. Poate fi problema lor, iar deciziile lor să fie luate în interior, dar pot să vă spun, în calitate de specialist în Istoria Dreptului, că aşa ceva nu a existat niciodată.

Acele sfaturi bătrâneşti au funcţionat cât timp nu a existat legea scrisă. Cutuma, pe care ei o invocă, nu a fost niciodată izvor de drept", susţine profesorul universitar doctor în Istoria Dreptului, Gheorghe Bichicean, prorector al Universităţii Româno-Germane din Sibiu. sursa adevarul.ro