CENTRUL DE INVESTIGARE A CRIMELOR COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA: COMUNICAT DE PRESĂ

CENTRUL DE INVESTIGARE A CRIMELOR COMUNISMULUI DIN ROMÂNIA
SOCIETATEA ACADEMICĂ GHEORGHE I. BRĂTIANU - FILIALA SIGHETU MARMAŢIEI
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ - EXTENSIUNEA UNIVERSITARĂ SIGHETU MARMAŢIEI


COMUNICAT DE PRESĂ

I. Conferinţă de presă susţinută de domnul dr. Marius Oprea, coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Emil Constantinescu şi al premierului Călin Popescu Tăriceanu. La conferinţă va participa şi arheologul Gheorghe Petrov, care, alături de d-nul Marius Oprea, a coordonat activităţile de căutare şi deshumare a persoanelor ucise fără judecată de Securitatea comunistă, precum şi acţiunile de identificare a celor care se fac vinovaţi de aceste crime.
Conferinţa de presă va avea loc joi, 10 iunie 2010, ora 10, în clădirea Universităţii Babeş-Bolyai – Extensiunea Universitară Sighetu Marmaţiei, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihaly de Apşa.

II. CONFERINŢA: “COMUNISMUL NU ESTE ISTORIE”, susţinută în comun de către domnul prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, şi domnul dr. Marius Oprea, coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România.
Conferinţa va avea loc joi, 10 iunie 2010, ora 11,30, în clădirea Universităţii Babeş-Bolyai – Extensiunea Universitară Sighetu Marmaţiei, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihaly de Apşa.

Conferinţa va fi precedată de proiecţia filmului documentar VÂNĂTORUL DE SECURIŞTI, o peliculă realizată de o echipă de televiziune franceză. Personajul principal al filmului este Marius Oprea, care, alături de o echipă de arheologi, străbate România în lung şi-n lat pentru căutarea şi deshumarea rămăşiţelor pământeşti ale celor care au fost ucişi fără judecată de către Securitatea regimului comunist (durata filmului, 52 min.)
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
III. EXPOZIŢIA - NUMITORUL COMUN: MOARTEA
Deschiderea oficială a expoziţiei va avea loc în ziua de joi, 10 iunie, ora 13,30 în clădirea Universităţii Babeş-Bolyai – Extensiunea Universitară Sighetu Marmaţiei, str. Avram Iancu nr. 6, sala Ioan Mihaly de Apşa, publicul interesat putând să o viziteze liber în perioada 10 iunie – 12 iulie 2010.
*****
Expoziţia a fost realizată de Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj şi Fundaţia Konrad Adenauer, beneficiind şi de sprijinul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Expoziţia prezintă 11 acţiuni de căutare şi deshumare ale unor opozanţi ai regimului comunist, care au fost executaţi de Securitate, fără judecată, în perioada anilor 1948 – 1952.

Aceste acţiuni au avut loc în urma cercetărilor de teren şi pe baza unor solicitări venite din partea rudelor şi urmaşilor celor ucişi, fiind desfăşurate în perioada anilor 2007 - 2009 de către specialişti, arheologi şi istorici, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Schimbările instituţionale intervenite în ultima perioadă de timp la acest institut, au făcut ca acest tip de investigaţii speciale să fie oprite, iar personalul de specialitate implicat să fie îndepărtat din cadrul instituţiei. Aceşti oameni îşi continuă însă importanta activitate de cercetare fie în cadrul recent înfiinţatului Centru de Investigare a Crimelor Comunismului din România, fie în calitate de colaboratori din partea altor instituţii. Materialele şi obiectele care alcătuiesc expoziţia aparţin Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj.

Cazurile prezentate în cadrul expoziţiei cuprind un număr de 18 persoane executate, toate prin împuşcare, 17 dintre acestea fiind descoperite şi apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Satu Mare, Teregova (jud. Caraş-Severin), Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua şi Dealul Capsei (jud. Alba). Unul din cazurile prezentate abordează problematica unei persoane ucise în satul Muşca, jud. Alba, al cărui mormânt a fost căutat în mai multe rânduri, însă acesta nu a fost găsit. În locaţiile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi fie în gropi individuale (Glodghileşti, Satu Mare, Băieşti, Sălciua, Dealul Capsei, Sântejude-Vale, Muşca), sau în gropi comune, cu două victime (Hălmăsău / Dealul Şasa-Poieni, Teregova), trei victime (Nepos), sau patru victime (Hălmăsău - sat).

Expoziţia cuprinde obiecte descoperite asupra celor ucişi, fotografii de familie, fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi sau făcute în timpul acţiunilor arheologice de deshumare, imagini video de la deshumări şi interviuri cu rude şi urmaşi sau cu anumite persoane care i-au cunoscut pe cei executaţi.
Expoziţia se adresează în primul rând tineretului, elevilor de liceu şi studenţilor, dar şi celor care au cunoscut în mod direct perioada comunistă, însă ştiu prea puţin despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii la începuturile regimului comunist în România.

Expoziţia Numitorul comun: Moartea, a fost prezentată până în prezent în următoarele locuri din ţară şi străinătate:
- Cluj-Napoca (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei): 21 oct. – 8 nov. 2009.
- Bucureşti (Muzeul Ţăranului Român): 11 – 29 nov. 2009.
- Alexandria (Muzeul Judeţean Teleorman): 14 – 29 ian. 2010.
- Giurgiu (Muzeul Judeţean Teohari Antonescu): 2 – 16 febr. 2010.
- Praga / Cehia (Universitatea Carolina): 22 febr. – 5 mart. 2010.
- Alba Iulia (Muzeul Naţional al Unirii): 21 apr. – 4 mai 2010.
- Braşov (Muzeul Judeţean de Istorie): 14 – 31 mai 2010.

CAZURILE PREZENTATE ÎN EXPOZIŢIA - NUMITORUL COMUN: MOARTEA


1. POP IOAN, CRISTUREAN VASILE, CĂIENAR SIMION, CĂIENAR VALER.
Locaţia: sat Hălmăsău, com. Spermezeu, jud. Bistriţa-Năsăud.
Data morţii: 9 martie 1950.
Data acţiunii de deshumare: 24 aprilie 2007.

2. BURZO GAVRILĂ, PETRUŢ CONSTANTIN.
Locaţia: Dealul Saşa-Poieni, în hotarul satului Hălmăsău, com. Spermezeu, jud. Bistriţa-Năsăud.
Data morţii: 9 martie 1950.
Data acţiunii de deshumare: 25 aprilie 2007.

Cele şase crime au fost înfăptuite de către o trupă de soldaţi aparţinând Securităţii din acea vreme, deplasată la comandă în zonă cu scopul capturării şi pedepsirii unor persoane care au refuzat să se prezinte la încorporare pentru armată, fapt considerat atunci ca fiind opoziţie faţă regimul comunist aflat la putere.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/raport_halmasau/halmasau_24_aprilie_2007/

3. IOSIF ORŞA.
Locaţia: sat Glodghileşti, com. Burjuc, jud. Hunedoara.
Data morţii: 11 februarie 1950.
Data acţiunii de deshumare: 3 iulie 2007.

Iosif Orşa a fost executat sâmbătă, 11 februarie 1950, în spatele casei sale, cu focuri de armă trase de doi ofiţeri de Securitate îmbrăcaţi în haine civile. Despre motivul execuţiei, informaţiile sunt contradictorii. Cert este că Iosif Orşa era unul dintre oamenii înstăriţi ai satului, fiind şi proprietarul unei mori. Unii săteni vorbesc despre apartenenţa sa la Mişcarea Legionară, alţii despre legăturile cu partizanii din grupul condus de maiorul Duma, care a acţionat la poalele Munţilor Metaliferi din Apuseni şi pe Valea Mureşului.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/misterul_executiei_lui_iosif_orsa/

4. TIRA GEZA.
Locaţia: municipiul Satu Mare, jud. Satu Mare.
Data morţii: 17 august 1949.
Data acţiunii de deshumare: 11 octombrie 2007.

În jurul datei de 14 august 1949, la Consiliile Populare din satele Mărtineşti şi Odoreu, comuna Odoreu, judeţul Satu Mare, au avut loc adunări ale localnicilor în care s-a vehiculat ideea că tinerii din satele lor vor fi duşi la muncă forţată în Uniunea Sovietică. În urma acestor zvonuri, între populaţia locală şi activiştii de partid au avut loc conflicte. Intervenţia autorităţilor a fost promptă, iar liderii de opinie şi un număr de aproximativ 50 de persoane din cele două sate au fost arestaţi. În zilele următoare majoritatea celor reţinuţi au fost eliberaţi, cu excepţia a patru persoane: Tira Geza, Papp Endre, Biro Endre şi Gyulai Sandor. În ziua de 17 august 1949, aceştia au fost duşi la marginea celor două sate şi executaţi prin împuşcare.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/raport_tira_gheza/

5. LEONIDA BODIU, IOAN ŞTEFAN BURDEŢ, TOADER DUMITRU.
Locaţia: sat Nepos, com. Feldru, jud. Bistriţa-Năsăud.
Data morţii: 24 iunie 1949.
Data acţiunii de deshumare: 27 - 28 aprilie 2009.

În primăvara anului 1948, Ioan Leonida Bodiu, fost ofiţer al Armatei Regale Române, a pus bazele unei organizaţii anticomuniste la care au aderat mai mulţi locuitori din zona comunelor Rebra, Parva şi Rebrişoara, în majoritate ţărani nemulţumiţi de situaţia din ţară. Organizaţia s-a numit Liga Naţională Creştină, însă în zonă se vorbea atunci si despre o organizaţie cu denumirea de Garda Albă, dar se presupune că aceste informaţii au fost create şi lansate de Securitate pentru dezinformarea localnicilor şi atragerea celor nemulţumiţi, ca pretext pentru condamnarea lor ulterioară. Toader Dumitru a fost sfătuitorul şi principalul ajutor al lui Leonida Bodiu, el fiind şi fost primar al comunei Rebra. Ioan Burdeţ deţinea o cârciumă în Rebrişoara şi a fost unul dintre principalii sprijinitori ai lui Leonida Bodiu. Cei trei au fost arestaţi şi anchetaţi la sediul Securităţii din Bistriţa. În noaptea dintre 23 şi 24 iunie 1949, aceştia au fost scoşi din arestul Securităţii şi transportaţi cu o maşină până în dreptul gării din satului Nepos, de aici fiind apoi duşi pe jos, încătuşaţi, circa 4 km, până pe Dealul Crucii unde au fost împuşcaţi, fără să existe vreo sentinţă judecătorească de condamnare a acestora la moarte.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/campanii_referitoare_la_executiile_sumare_ale_securitatii_din_anii_1949_1952/
şi
http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/rapoarte/raport_nepos.pdf

6. VITAN PETRU.
Locaţia: sat Băieşti, com. Pui, jud. Hunedoara.
Data morţii: 21 noiembrie 1952.
Data acţiunii de deshumare: 6 - 7 mai 2009.

Vitan Petru a aderat în 1948 la organizaţia anticomunistă Liga Partizanilor Români din Haţeg, condusă de inginerul constructor Lazăr Caragea. În iunie 1949, în urma unei trădări, Lazăr Caragea a fost rănit si capturat, apoi au urmat arestări în rândurile membrilor şi sprijinitorilor organizaţiei. Unii dintre cei vizaţi, pentru a nu fi prinşi, au devenit fugari, refugiindu-se în zonele muntoase din apropiere. Vitan Petru împreună cu consăteanul său Nandra Iosif s-au retras şi adăpostit în zona înălţimilor împădurite de la nord-est de satul Băieşti. În 21 noiembrie 1952, cei doi au fost surprinşi într-un bordei amenajat de ei în Părăul Fădiţăului, la circa 3 km faţă de sat. Iosif Nandra a fost împuşcat şi rănit, reuşind să supravieţuiască, iar Petru Vitan a fost omorât cu grenade.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/campanii_referitoare_la_executiile_sumare_ale_securitatii_din_anii_1949_1952/
şi
http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/rapoarte/raport_baiesti.pdf

7. ANCULIA PETRU, URDĂREANU GHEORGHE.
Locaţia: com. Teregova, jud. Caraş-Severin.
Data morţii: 22 februarie 1949.
Data acţiunii de deshumare: 18 - 19 iunie 2009.

Anculia Petru, meşter cojocar în Teregova, a făcut parte din grupul de partizani condus de notarul Gheorghe Ionescu. Urdăreanu Gheorghe, agricultor, a făcut parte din grupul de partizani al fraţilor Duicu, format în martie 1948, iar ulterior din grupul condus de colonelul Ion Uţă. Cei doi au fost ucişi în lupta din 22 februarie 1949 de la Pietrele Albe (la circa 8 km vest de Teregova), spre Munţii Semenic. După ce au fost ucişi, cadavrele celor doi au fost expuse câteva zile în faţa Primăriei din Teregova, apoi îngropate în secret de Securitate, noaptea, la marginea comunei.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/presa/comunicate/actiunea_de_exhumare_a_patru_partizani_comunisti/

8. MEŞTER ANDREI.
Locaţia: com. Sălciua, jud. Alba.
Data morţii: 19 octombrie 1948.
Data acţiunii de deshumare: 27 - 28 august 2009.

După instaurarea comunismului, Andrei Meşter s-a împotrivit noului regim, devenind pentru autorităţi o persoană incomodă care trebuia redusă la tăcere. Fiind urmărit de Poliţia de Siguranţă, la începutul anului 1948 şi-a părăsit domiciliul şi a devenit fugar în Munţii Trascăului din Apuseni. A fost capturat şi arestat în vara lui 1948, în satul Valea Poienii. Securitatea l-a făcut responsabil de conducerea unei aşa-zise bande de partizani, care în realitate nu a existat. A fost reţinut, anchetat şi torturat aproximativ trei luni în arestul Securităţii din Turda, iar în dimineaţa zilei de 19 octombrie 1948 a fost scos din arest şi transportat cu maşina Securităţii pe Valea Arieşului, până la hotarul dintre comunele Poşaga şi Sălciua, unde a fost împuşcat mortal, din spate, cu o rafală de pistol-mitralieră.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/o_noua_campanie_de_exhumari_desfasurata_de_iiccr_pe_valea_ariesului/

9. SELAGEA NICOLAE.
Locaţia: sat Dealul Capsei, oraş Câmpeni, jud. Alba.
Data morţii: 2 septembrie 1950.
Data acţiunii de deshumare: 1 - 2 septembrie 2009.

Nicolae Selagea a făcut propagandă în favoarea P.N.Ţ., motiv pentru care a fost urmărit de Securitate încă din toamna anului 1948. A fost membru în Organizaţia anticomunistă de partizani Frontul Apărării Naţionale, condusă de maiorul deblocat Nicolae Dabija. În urma unei trădări, a fost surprins şi blocat într-o şură din satul natal, Dealul Capsei. A urmat un schimb de focuri cu cadrele de Securitate participante, fiind rănit la un picior de către locotenentul Octavian Vociu, apoi a fost împuşcat mortal, din apropiere, de către maiorul Mihail Kóvaci, pe atunci şeful Serviciului Judeţean al Securităţii Poporului din Turda.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/investigatii_speciale/o_noua_campanie_de_exhumari_desfasurata_de_iiccr_pe_valea_ariesului/

10. MUREŞAN SIMION.
Locaţia: sat Sântejude-Vale, com. Ţaga, jud. Cluj.
Data morţii: 5 octombrie 1949.
Data acţiunii de deshumare: 22 octombrie 2009.

Mureşan Simion a fost membru în Organizaţia anticomunistă Partizanii Regelui Mihai, constituită în cursul 1948, care avea mulţi aderenţi în zona rurală dintre oraşele Turda şi Gherla. În ziua de 5 octombrie 1949, Securitatea a organizat o razie în satul Sântejude-Vale cu scopul prinderii a trei partizani, care erau adăpostiţi clandestin în gospodăria lui Mureşan Simion. Casa acestuia a fost înconjurată, fiind prinşi doi dintre partizani, care la scurt timp au fost executaţi. Al treilea a reuşit să scape, dar a fost prins ulterior şi condamnat la ani grei de închisoare. După împuşcarea celor doi partizani, Simion Mureşan, care avea atunci 76 de ani, a fost ridicat de acasă şi executat la rândul său prin împuşcare, la o mică distanţă faţă de gospodăria sa. Fiul cel mare al victimei a fost adus şi obligat să-şi îngroape tatăl chiar pe locul execuţiei.
Detalii la:
http://www.crimelecomunismului.ro

11. ALEXANDRU MACAVEI.
Locaţia: sat Muşca, com. Lupşa, jud. Alba.
Data morţii: rănit grav în luptă la 31 iulie 1949, apoi se sinucide în ziua următoare, la 1 august.
Data acţiunii de căutare a osemintelor: Campania I (15-16 iunie 2009); Campania II (22 iulie 2009); Campania III (27 iulie 2009).

Alexandru Macavei a fost membru P.N.Ţ. şi sublocotenent în armată, fiind trecut în rezervă în anul 1946. A intrat în conflict cu autorităţile comuniste şi s-a alăturat grupului de partizani condus de maiorul Nicolae Dabija, fiind unul dintre liderii Organizaţiei Frontul Apărării Naţionale. Căutările efectuate până în prezent nu au dus încă la depistarea locului mormântului lui Alexandru Macavei, însă investigaţiile noastre pe această linie vor continua.