Cele mai frumoase cetăţi şi castele din vestul ţării, îngropate sub schele

Lucrările la Bastionul din Timişoara ar trebui terminate la sfârşitul acestei luni
Vestigiile cu potenţial să atragă vizitatori sunt în restaurare, în litigiu sau abandonate. Cel mai aproape de a-şi valorifica potenţialul este Bastionul din Timişoara, recepţia lucrării de renovare fiind programată la sfârşitul lunii septembrie.

Autorităţile din vestul ţării reuşesc cu greu să valorifice moştenirea istorică pe care o au în administrare. Cetăţi vechi, castele sau palate, care se află în centrul celor mai mari oraşe din regiune ar putea fi o sursă semnificativă de venit. Tot ce le rămâne de făcut administratorilor acestor edificii este să copieze modelele occidentale. Oraşe mai mici decât Timişoara sau Arad, de mărimea Reşiţei sau a Hunedoarei, reuşesc în ţări ca Anglia, Elveţia sau Germania să aducă mulţi bani la buget din veniturile turistice încasate de pe urma unor vestigii istorice.

Timişorenii ar putea profita de pe urma Bastionului Maria Therezia, cea mai mare bucată de zid păstrată din vechea Cetate a Timişoarei. Lucrările de reabilitare de aici au început acum doi ani şi jumătate şi au înghiţit aproape 10 milioane de euro, cea mai mare parte fiind fonduri nerambursabile. Spaţiile cetăţii vor putea fi vizitate din această toamnă, dacă firma de construcţii va „preda cheile” la sfârşitul acestei luni, aşa cum a promis.


FOTO: Cetatea din Arad (click pe poză pentru galerie)

În oraşul de pe Mureş, Cetatea Aradului, în care funcţionează o unitate militară, a fost sămânţă de scandal mulţi ani. La sfârşitul lunii martie, Primăria Arad a ajuns la o înţelegere cu Ministerul Apărării şi cele două părţi au semnat un protocol de predare-primire a cetăţii. Nu s-a rezolvat nimic până acum pentru că, în schimbul cetăţii, autorităţile locale trebuie să pună la punct unitatea militară din cartierul Gai şi să dea ministerului un teren de 10 hectare.

Obiectivele culturale ale Reşiţei sunt neîntreţinute, iar biserica de la Ateneu, considerată prima vatră a Reşiţei, nu este pusă în valoare. „Biserica a fost construită în secolul XII. Ea trebuie pusă în valoare, dar acest lucru nu s-a întâmplat deşi a fost descoperită în anii ‘70”, a spus consilierul superior de patrimoniu, Dana Bălănescu.

Cel mai important monument de arhitectură din judeţul Hunedoara, Castelul Corvinilor, a intrat în lucrări în anul 1997. Refacerea vestigiului este blocată de un proces între constructor, Castrum Tim SRL, şi finanţatorul lucrărilor, Institutul Naţional de Patrimoniu, nemulţumit de ce a făcut firma de construcţii. „În prezent, reabilitarea castelului se face pe o singură direcţie, restaurarea componentelor din piatră, un proiect în valoare de trei milioane de euro, finanţat de Ministerul Culturii”, spune Nicolae Cerişer, directorul Castelului Corvinilor.

Primăria Oradea a câştigat un proiect de 8 milioane de euro pentru refacerea cetăţii, dar încă mai are nevoie de bani. „În contextul actual, când o mare parte a Cetăţii Oradea este un şantier, vin aproximativ 12.000 de vizitatori. Se estimează o triplare a numărului acestora în trei ani de la sfârşitul reabilitării”, a declarat Dumitru Sim, manager de proiect.

Ce au făcut europenii cu ruinele lor

Castelele din Europa atrag zeci de mii de vizitatori. Fountains Abbey, din comitatul englez Yorkshire, are jumătate de milion de vizitatori, iar în Elveţia cel mai vizitat este Chateau de Chillon, cu 300.000. CelebrulNeuschwanstein (foto), din Bavaria, are nu mai puţin de 1,3 milioane de vizitatori anual.

FOTO: Cetatea din Oradea (click pe poză pentru galerie)