Multiculturalismul dezbină poporul german şi il face neputincios în faţa unui inamic puternic şi fanatic: Islamul şi Germania

Din punct de vedere istoric, Islamul aparţine culturii occidentale. Întrebarea care se pune este alta: este Germania pregătită să le acorde musulmanilor săi vreo şansă sau - aşa cum arată tezele lui Thilo Sarrazin - îi pune direct în boxa acuzaţilor, împiedicând astfel calea spre un dialog constructiv? Nimeni nu poate nega faptul că cei peste patru milioane de musulmani din Germania nu sunt o comunitate de care să te poţi dispensa.

Un proverb arăbesc spune: dragostea pentru patrie vine din credinţă. De mult timp, Germania este în inima multor musulmani, o dovadă fiind echipa naţională. În dezbaterea actuală privind Islamul ar trebui să renunţăm la retorica zgomotoasă şi să lăsăm faptele istorice să vorbească. Cine trece cu vederea că Europa, inclusiv Germania, şi Islamul au în spate o istorie comună, ar trebui să recitească Divanul occidental-oriental al lui Goethe, operele persanului Ibn Sina ale filosofului arab Ibn Rushd sau să se uite la cei 700 de ani de prezenţă ai Islamului în Spania.

Influenţa arabă din Malta, musulmanii din Balcani, urmele culturii orientale din Sicilia sau tătarii musulmani din Polonia sunt tot atâtea mărturii ale prezenţei musulmane în Europa. Şi nu în ultimul rând, musulmanii au salvat de la uitare documente fundamentale ale civilizaţiei elene, printre care şi lucrări ale lui Aristotel, traducându-le în arabă. Ştiinţa greacă a fost transmisă mai departe prin traduceri în arabă şi apoi în latină. De mici învăţăm cuvinte precum marţipan, zahăr, scorţişoară, şah, şerif. La şcoală învăţăm chimie şi algebră. Şi toate acestea vin din lumea arabă. Pe de altă parte, e de necontestat faptul că religia creştină şi-a pus amprenta fundamental asupra istoriei europene.

O mare naţiune culturală, aşa cum este Germania, arată respect şi deschidere faţă de alte culturi. Pentru că acest lucru o menţine vie şi proaspătă. De asta erau conştienţi şi Goethe şi Herder şi Lessing. Ei ştiau că cele trei religii monoteiste au aceleaşi origini şi nu vin din Brandenburg, ci din Orient.