"Ii sfatuiesc pe romani sa nu se grabeasca sa-si vanda pamantul strainilor. Mai degraba sa-l arendeze, sa-l dea tinerilor, decat sa-l vanda. (…) Daca romanul vrea sa ajunga argat la stat strain nu e bine. Sa se uneasca 3-4 persoane si sa-si faca ferma. Altfel, vine un strain, isi face ferma, iar romanul se duce cioban la el", a declarat Gheorghe Flutur, fost ministru al Agriculturii, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro.
Paradoxal, hrana poate redeveni cea mai mare problema a umanitatii. Chiar si tarile cele mai dezvoltate vor avea aceasta problema...
Tranzitia si prelungirea retrocedarii proprietatii si a organizarii agriculturii ne costa pe toti.
Prea multi ani a durat tranzitia si retrocedarea in rate electorale si acum asistam la o agricultura neperformanta.
De asemenea, o alta cauza a situatiei actuale este reactia imediat dupa ‘90, fuga dupa nou si dupa produsele de afara.
In acest context, balanta comerciala e clar in favoarea importului de produse, ceea ce nu este in regula.
Din acest motiv, am cerut Guvernului sa lanseze un program de securitate alimentara pentru reorganizarea agriculturii.
Trebuie sa cream programe pentru intarirea securitatii alimentare, pe bani europeni, pe bani de la bugetul de stat.
Dumnezeu ne-a dat posibilitatea sa hranim de 4 ori mai mult decat populatia pe care o avem.
Pentru asta trebuie sa organizam mai bine pamantul, care este o avere extraordinar de importanta si nu trebuie sa ne temem.
Apare insa o problema. Prin distrugerea unor capacitati mari de productie si prin faramitarea terenurilor, nu mai suntem competitivi si vin altii de pe piata externa si vand cu preturi foarte mari.
Mai apare un pericol: oferta energetica, culturi energetice ca soia, porumb, biomasa.
Omul care are pamant, isi pune problema: “ce-i mai rentabil? sa cultiv grau pentru hrana sau sa pun porumb pentru benzina?”.
In ceea ce priveste bioetalonul, se pare ca profitul pe hectar este mai mare.
Trebuie sa fim foarte atenti si sa incurajam productia de hrana.
Inainte de '89, Romania avea o agricultura care asigura niveluri destul de inalte de productie. Dupa 20 de ani, se importa mai mult de jumatate din alimente. De ce a ajuns Romania atat de jos?
Pana in ’89 aveam agricultura de multe ori pe hartie pentru ca se raporta mult fictiv.
Sigur ca forta de organizare pe suprafete mari a fost benefica, insa se fura mult, nu intotdeauna aveam cea mai buna performanta.
Trebuie sa ne aducem aminte ca Romania era "granarul Europei" in '38, iar Bursa graului de la Braila exprima forta agricola a Romaniei.
Cauzele principale pentru care s-a ajuns in aceasta situatie sunt faramitarea excesiva a pamantului si faptul ca fermierul roman nu e pregatit in comparatie strainii.
Politica de incurajare a fermierilor trebuie sa fie mai agresiva.
Despre faptul ca peste ani lumea va trece printr-o criza alimentara s-a stiut de mult dar nu s-a facut mai nimic. Agricultura romaneasca a ajuns din nou de subzistenta...
Multe terenuri nu sunt lucrate fiindca sunt faramitate.
Lumea a fugit dupa o proprietate pe care o tine in paragina.
Micul intreprinzator, fermierul, arendasul ar trebui sa fie stimulat mai mult.
Stimularea in agricultura are cateva parghii: asigurarea in agricultura si finantarea agriculturii.
In general, bancile sunt foarte zgarcite cu agricultura.
Romania are inca la dispozitie miliarde de euro, fonduri europene pentru agricultura. Ce se poate face pentru a misca lucrurile?
In primul rand, trebuie sa ne ocupam de cadastrul si intabularea gratuita a terenurilor din agricultura. Incercam o lege a cadastrului ca sa putem organiza exploatatiile.
A doua masura ar fi stimularea organizarii fermelor, in special pe bani europeni.
Am facut abatoare, acum nu avem ce taia pentru ca nu sunt suficient de multe ferme de vaci si de oi. De aceea, se pregatesc programe pe zootehnie.
Agricultura trebuie sa fie baza dezvoltarii economice a Romaniei si in momentul in care votam bugetul de stat, dar si cand strangem cureaua.
Luam din alta parte si punem la agricultura, fiindca e vorba de "papica" pe viitor.
Hrana este tratata deja in marile economii ca si chestiune de siguranta nationala in viitor. Ne vom trezi iarasi ultimii, eventual dupa ce terenul agricol din Romania va fi detinut prin diverse metode de straini?
Ii sfatuiesc pe romani sa nu se grabeasca sa-si vanda pamantul strainilor. Mai degraba sa-l arendeze, sa-l dea tinerilor, decat sa-l vanda.
Avem o problema cu acordarea subventiei.
Personal, cred ca subventia trebuie acordata celor care muncesc pamantul si nu celor care il lasa parloaga.
Trebuie sa incurajam tinerii romani sa se instaleze la tara.
Sunt programe europene pentru tineri.
Daca romanul vrea sa ajunga argat la stat strain nu e bine.
Sa se uneasca 3-4 persoane si sa-si faca ferma. Altfel, vine un strain, isi face ferma, iar romanul se duce cioban la el.
Acum se infiinteaza Camerele Agricole, care trebuie sa-i invete pe tineri ce sa faca in agricultura.
Vanzarea produselor agricole pe piata e o problema mare.
Romanii trebuie sa fie mai patrioti, sa consume produse romanesti.
Noi fugim dupa rosii din Turcia, struguri din Venezuela si nu mi se pare corect.
Mergeti in Franta si veti vedea ca exista o cultura, de la Citroen-ul pe care il cumpara, pana la vinurile pe care le beau, ca sa-si incurajeze productia autohtona.
Cat va dura reabilitarea agriculturii si industriei alimentare din Romania daca se vor lua toate masurile ca la carte si se va actiona cum trebuie?
Agricultura are foarte multi factori necunoscuti.
Am avut destul de putine exemple de buna practica. E un drum lung.
Daca veti sta de vorba cu producatorul, va spune “crestem animale, dar nu avem cui le vinde pentru ca vin cele din Polonia”.
Nu putem bloca produsele din UE. Exista solutia ca noi, romanii, sa fim competitivi, ceea ce inseamna preturi mai mici.
Intr-adevar, oamenii nostri trebuie dotati. Fermele romanesti trebuie sa fie competitive cu cele straine.
Trebuie sa-i organizam pe oameni in ferme, in organizatii rentabile.
Incurajarea comasarii terenurilor benevola este una dintre masurile care trebuie luate.
Vom avea candva o agricultura la nivelul potentialului pe care il are Romania?
Sigur ca vom avea.
Romania, pana va putea face avioane de top sa concureze cu Franta, SUA, Marea Britanie sau Germania, mai are, dar la capitolul agricultura poate fi competitiva.
Trebuie sa se accepte ideea asocierii.
Asocierea nu inseamna colhoz, nici CAP.
Romania are capacitatea virtuala de a hrani o populatie de patru ori mai numeroasa. De ce in pietele romanesti cartofii sunt mai scumpi decit fructele exotice?
Sunt mai scumpi pentru ca s-a descurajat ani la rand productia de cartofi.
Taranii nu aveau unde ii vinde. Ii aruncau ca si ingrasamant organic pe camp.
Oamenii au mers in marile magazine si au cumparat cartofi la pungi.
Pe vremea lui Ceausescu oamenii cumparau 4 saci de cartofi si ii bagau in boxa.
Acum nu mai cumpara lumea 4 saci, se duce la Carrefour, cumpara doua pungi si ii ajung.
Cartofii din punga de la Carrefour trebuie sa fie din Romania.
De ce luam laptele de la polonezi?
Pentru ca nu avem suficiente ferme care sa produca lapte.
Avem nevoie de un program “Vaca de lapte” in perioada urmatoare. Aici trebuie sa intervenim, atat cu ajutorul Guvernului, cat si prin proiectele europene.
Interviu de Oana Dumitroiu
Sursa: Bloombiz
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”