Cuprul României se vinde în două luni. Cine pune mâna pe rezerve de 7 miliarde de dolari

Printre investitorii interesaţi se găsesc mari producători mondiali de aur, ruşii de la Alro, salariaţii Cuprumin, dar şi statul azer.

Cuprumin Abrud, compania de stat care deţine unele dintre cele mai mari rezerve de cupru din Europa, va fi scoasă la licitaţie în 23 martie după ce Barrick Gold, unul dintre investitorii interesaţi, va primi rezultatele unor foraje pe care le plăteşte din banii săi, a spus pentru RTV.NET Sorin Găman, director Resurse Minerale în cadrul Ministerului Economiei.

Iniţial, licitaţia trebuia sa se ţină luna aceasta însă MEC a trebuit să ţină seama de solicitarea canadienilor de la Barrick Gold, cei mai mari producători de aur din lume.

Rezervele estimate ale Cuprumin sunt de 1 milion de tone ceea ce le face cele mai mari din Europa. La preţul actual al cuprului de pe burse de peste 7.000 de dolari pe tonă se poate considera vă valoarea zăcământului românesc este de cel puţin 7 miliarde de dolari.

Trebuie ţinut cont, însă, că nu este în totalitate exploatabil.

Pe lângă Barrick Gold scrisori de intenţie au mai trimis canadienii de la Valhalla Resources şi Euroglobal Capital Partners. Din Australia a trimis scrisori de intenţie Mineral Metals iar din Elveţia gigantul Glencore International şi Mineco, care deţine Moldomin, celălalt producător de cupru din ţară. Interesat de Cuprumin este şi statul Azerbaidjan întrucât caietul de sarcini a fost cumpărat de Camera de Comerţ bilaterală româno-azeră.

Alţi investitori interesaţi mai sunt Vimetco, compania mamă a Alro, deţinută de magnatul rus cu origini evreieşti Vitali Matchisky, compania românească Invest Nikarom cu activităţi în minerit şi Asociaţia Salariaţilor Cuprumin Abrud.

În total, statul a primit 12 scrisori de intenţie din partea unor investitori interesaţi de Cuprumin. Până la licitaţia din martie mai pot veni şi altele.

Cuprumin Abrud va fi scoasă la vînzare la un preţ ce porneşte de la 60 de milioane de euro. În preţul acţiunilor sunt incluse şi datorii de 14 milioane de euro către terţi dar şi investiţii necesare de mediu de 17 milioane de euro. Practic, preţul minim de vânzare ar fi de circa 90 de milioane de euro.

Statul vinde Cuprumin pentru că nu poate asigura investiţiile necesare funcţionării companiei, spune directorul Găman. Doar investiţiile curente pentru funcţionare sunt de 60 de milioane de euro, bani pe care statul nu-i are.

Privatizarea Cuprumin a fost impusă de FMI, laolaltă cu vânzarea altor companii de stat precum Oltchim şi vânzarea de pachete minoritare la companii din energie precum Transgaz, Hidroelectrica ori Transelectrica. Cuprumin a făcut profit în ultimii doi ani însă oficialii de stat citaţi au precizat că acesta a fost doar conjunctural.

Zaăcămintele Cuprumin au, pe lângă minereu cuprifer, şi aur dar şi alte metale rare precum wolframul. Oficiali de stat au precizat că aceste minereuri conexe nu pot reprezenta în sine o miză a privatizării pentru că e vorba de cantităţi relativ mici.

www.rtv.net