Radiša Dragojevic, președintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia, instituţie controlată de partidele sârbeşti aflate la guvernare, intervine în problema care pune în pericol aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. După ce România a cerut inițial blocarea aderării, solicitând respectarea drepturilor pentru minoritatea române din Serbia, Dragojevic spune că "nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români".
Potrivit unei declarații făcute, ieri, în presa sârbă, Radisa Dragojevic consideră că România "nu poate da ultimatumuri Serbiei" pe această problemă din două motive: vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi, în al doilea rând, țara vecină recunoaşte atât vlahii, cât şi românii ca minorităţi etnice, informează Agerpres.
Președintele Consiliului Național al Vlahilor din Serbia a ținut să delimiteze clar vlahii de români: comunitatea vlahă trăiește în comunele din estul Serbiei și numără în prezent aproximativ 64.000 de oameni (declaraţi), în timp ce românii ocupă nord-estul Serbiei (Banatul) și sunt în jur de 31.000, potrivit recensământului din 2002.
"Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru”, a declarat Dragojevic, citat de postul sârb B92.
Potrivit acestuia, "un grup de nemulţumiţi din cadrul comunităţii vlahe consideră că limba lor este româna" şi ei au fost cei care "au creat problema apelând la autorităţile din România".
Ţara vecină, a continuat Dragojevic, a cerut ca vlahii să fie şterşi ca o opţiune înainte de ultimul recensământ al populaţiei, cu alte cuvinte, pentru a-i lega pe toţi membrii comunităţii vlahe să se declare fie români, fie "vlahi-români". Cu toate acestea,"vlahii nu au fost gata să accepte aşa ceva", spune Dragojevic. Acesta a mai menționat că facţiunea pro-românească, "încercând să facă română comunitatea vlahă", a fost mică, formată din patru din 23 de membri ai Consiliului Naţional al Vlahilor.
La sfârșit de săptămână, președinții celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor trebui să se exprime în privința acordării Serbiei statutului de candidat la UE.
Într-o discuție preliminară, care a avut loc ieri, când s-au întâlnit cei 27 de miniștri ai Afacerilor Europene, România, Polonia și Lituania au blocat luarea unei decizii favorabile. Pentru ca Serbia să obţină statutul de candidat oficial la UE, are nevoie de votul unanim al celor 27 state membre.
Potrivit președintelui Serbiei, Boris Tadici, una dintre condițiile puse de România a fost ca toţi cetăţenii sârbi "care se declară vlahi să fie consideraţi în acelaşi timp ca fiind români". Tadici s-a arătat împotriva acestei cerințe, spunând că încalcă standardele europene.
În repetate rânduri, România a cerut ca minoritățile vlahe/române, din Valea Timocului (estul Serbiei), să beneficieze de educaţie în limba maternă şi de suficiente lăcaşe de cult.
Dacă Serbia nu va primi la sfârşitul săptămânii statutul de candidat oficial la UE, o decizie va fi luată de liderii Uniunii în Consiliul European, care se va întruni pe 1 şi 2 martie.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”