PURIM – SĂRBĂTOAREA RĂZBUNĂRII

Care sunt cele mai vesele sarbători evreieşti? Purimul şi premiile Oscar.

de Alexander Vodă / Lupta NS

În secolul al XXI-lea, evreii şi „idioţii utili” ai iudaismului (comuniştii, liberalii şi democraţii) atacă tot timpul creştinismul, invocând aşa zisa anacronicitate a creştinsmului. Vezi cererea obraznică a sioniștilor de cenzurare a unor imnuri creștine difuzate de Radioul Național Islandez. 

Însă cum unii se uită la paiele din ochii altora şi nu observă bârna din ochiul lor, iudaismul nu este atât de tolerant pe cât se bate şaua de atâta timp. E mai de „cool” să ataci Biserica Ortodoxă şi Catolică decât să critici Iudaismul, şi mai sigur decât să critici Islamul.

Zilele trecute, între 7-8 martie, a trecut neobservată de către mass-media autohtonă una din sărbătorile evreieşti. Purimul. De ce oare? Pentru că a coincis cu Ziua Internaţională a Femeii, creată de către o evreică, Clara Zetkin, sau că se sărbătoreşte uciderea a 75.000 de oameni acum 2.500 de ani?

În secolul al VI-lea î.Hr., în vremea cuceririi Babilonului de către perşi, o parte dintre evrei au fost luaţi robi şi duşi în Persia. Povestea iudaica spune aşa: În secolul al V-lea, când pe scaunul Imperiului persan a venit Xerxe, un demnitar al acestuia, care avea suspiciuni asupra evreilor, a hotărât exterminarea lor din toate provinciile Persiei. Cartea Esterei sau Meghila explică cu lux de amănute acest eveniment. Estera, o evreică orfană, care a fost crescută de unchiul ei, Mardoheu, ajunge împărăteasa lui Xerxe. În acelaşi timp, Mardoheu îi salvează viaţa împăratului, dezvăluind un complot de la curte. Totuşi, Haman, un influent demnitar imperial, care îl ura pe Mardoheu, deoarece acesta nu i se închina, obţine de la Xerxe un decret care hotăra ca toţi evreii să fie ucişi la 13 Adar, dată care s-a decis prin intermediul sorţilor. La aflarea acestei veşti, Estera a poruncit tuturor evreilor să postească şi să se roage timp de trei zile. După acest post, ea s-a înfaţişat lui Xerxe, căruia i-a destăinuit că ministrul ar fii încercat să atenteze la persoana ei. Atunci, împăratul l-a spânzurat pe Haman, numindu-l pe Mardoheu în demnitatea acestuia şi pentru că un decret imperial nu poate fi anulat, a dat un nou decret, prin care le dădea voie evreilor să se apere în faţa celor care vor încerca să-i omoare. Ceea ce s-a transformat de fapt în uciderea a 75.000 de persoane!

Purimul începe cu rugăciunea următoare: „Blestemaţi să fie toţi neevreii, toţi evreii să fie binecuvântati."

Această litanie nu este una specială. Ea se regăseşte şi în rugăciuniilor lor de dimineaţă: „Binecuvântat să fii Tu, care nu mai facut goy (neevreu-n.n.), (...) care nu m-ai făcut femeie şi care m-ai făcut evreu... „[ Jewish Enciclopedia. 1905. Talmudic prayer 1905]

În sinagoga, de Purim, copiii, în special băieţii, în timpul slujbei de Purim, când se citeşte cartea Esterei, sunt îndemnaţi să facă zgomot când se aude numele de Haman sau persan. Şi trebuie să amintim că în tot timpul acestei slujbe este blestemat numele lui Haman şi duşmanii evreilor (neevrei în general). http://www.jewishencyclopedia.com/articles/12448-purim

Ca la orice festivitate trebuie să se mănâce şi să se bea. Nimeni nu se miră din „elita” mass-mediei sau nici măcăr una din minţiile lumintate ce se mănâcă de Purim. Prăjiturile, care se fac special pentru o asemenea zi, se numesc Hamantasch. Adică „urechiile lui Haman”!!! Şi se aude că în aluatul pentru aceste prăjituri vechile obiceiuri cer ca să se adauge şi câteva picaturi de sânge neevreu, pentru veridicitate. http://www.thewatcherfiles.com/jewish_sacrifice.htm

Atacurile asupra creştinismului au loc deseori prin emisiuni care arată barbaria tradiţiilor româneşti, deseori comparate cu cele iudaice. Ei sunt buni şi curaţi, iar noi suntem proşti şi murdari ( a se citi articolele scrise pe banii contribuabililor de către Marta Petreu). Mizeria lor este acoperită sub preş cu tot felul de informaţii inutile de către mass-media.

Aruncarea cu noroi de către „luminaţii” emisunilor media asupra tradiţiilor creştine este una din tacticiile iudaice de a înrobi pe goym (spurcaţi). Ascuzându-se sub forma unor indivizi zâmbitori propovăduind lupta pentru pace între popoare, aceştia mint populaţia prin circul mediatic, folosind cea mai eficienta metodă-omisiunea. Iudaismul este deseori prezentat ca o optiune avangardistă, eliberatoare, în comparaţie cu obscurantismul creştin retrograd (sic!). Sărbătoarea Purim prezintă una din trăsăturile de caracter apreciate la evrei şi încurajate de aceştia, răzbunarea. Cu cât mai crudă, cu atăt mai bine, dacă e posibil să moară toţi, e perfect. Nu ar fi elegant ca acest tip de gândire să fie asociat cu nevinovaţii evrei, victime prin definiţie ale ploii de afară... Aşa că aceste sărbători drăguţe şi înnălţătoare de tipul „ce frumos i-am căsăpit noi pe toţi” sunt trecute, discret, cu vederea.