Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade
Se afișează postările cu eticheta straini in Romania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta straini in Romania. Afișați toate postările

marți, 16 octombrie 2012

Invazia „studenților” străini. Vin aici la studii și uită să mai plece, își aduc și rudele! Peste 1.000 dintre ei sunt doar la facultăţile UMF „Victor Babeş"! Faceți cunoștință cu vracii care vă vor „trata” de orice boală...


Despre practicile unui fost student la medicină, azi „doctor” măcelar: NAT vs HAZM
Un procent important dintre studenţii străini din România învaţă şi locuiesc la Timişoara, atraşi de învăţământul de calitate sau costul mai mic al taxelor de şcolarizare faţă de ţara natală.
Cifra studenţilor străini care au ales să înveţe în România a trecut de 10.000, iar o bună parte dintre aceştia învaţă la Timişoara. În capitala Banatului sunt, cu aproximaţie, 1.800 de studenţi din alte ţări, iar unii dintre aceştia ajung aici de la mii de kilometri distanţă. Medicina este cea care atrage cel mai mult străinii, aproximativ 1.000 dintre tinerii de alte naţionalităţi care studiază la Timişoara fiind înscrişi la una dintre facultăţile UMF „Victor Babeş".

vineri, 28 octombrie 2011

Pretenţiile neruşinate ale invadatorilor: imigranţii din Timişoara vor plăcuţe cu traducere în instituţiile locale!

Treizeci de migranti în România, veniţi din diferite comunităţi sau ţări precum India, Palestina, Egipt, Camerun, Macedonia, Siria, Ecuador, Maroc şi Tunisia învaţă, la Timişoara, să devină mediatori interculturali.

Pentru prima dată la Timişoara se formează mediatori interculturali. Începând de vineri, timp de trei zile, Institutul Intercultural Timişoara coordonează proiectul România Interculturală. Practic, 30 de migranţi în România, veniţi din diferite comunităţi sau ţări precum India, Palestina, Egipt, Camerun, Macedonia, Siria, Ecuador, Maroc, Tunisia învaţă să devină mediatori interculturali.

„Îmi doresc să existe traduceri în trei limbi internaţionale în instituţiile publice, pentru că nu înţeleg nimic pe unde mă duc”.

joi, 6 octombrie 2011

Austriacul care face MILIOANE din LEMNUL ROMÂNESC

Austriacul Gerald Schweighofer câştigă din prelucrarea lemnului românesc peste un milion de euro pe săptămână. Profit net. Faceţi cunoştinţă cu omul de afaceri care controlează cea mai profitabilă afacere antreprenorială din România.

În mai puţin de un deceniu de când a început să investească în România, Gerald Schweighofer a construit pas cu pas un imperiu al lemnului în ţara noastră, o adevărată maşină de făcut cash. Cu 68 de milioane de euro profit net în 2010 şi vânzări de peste 300 de milioane de euro, compania sa, Holzindustrie Schweighofer, a devenit cea mai profitabilă afacere antreprenorială din România. Cine este Gerald Schweighofer?

joi, 4 august 2011

Lecţie englezească despre dragostea de România

Un londonez şi-a vândut tot şi s-a mutat într-un sat mureşean unde lucrează pământul, promovează turismul rural şi îi învaţă pe români să se îndrăgostească de propria ţară.

Graham David Robinson, se recomandă din Idicel Sat, nu Pădure, de la Dealul Merilor - Apple Hill. N-ai cum să nu-l remarci în mulţime. Înalt, cu părul cărunt şi cu o privire albastră, care te şochează prin seninătate.

Aventura lui în România a început în 2006, după ce a cunoscut o domniţă din Reghin, undeva în capitala Marii Britanii. „Am venit să facem o vizită şi am zis «ioi, ce fain, cum să plecăm? Poate că dacă ne mutăm aici putem să facem o casă ca lumea, să avem un loc să facem o familie». Acesta era planul. Planul se schimbă. Eu nu am schimbat planul, dar a schimbat ea. Eu la pământul acesta am pus rădăcinile cu adâncime, nu am cum să plec înapoi, aici mă simt acasă”. Ea, românca, a ales să se întoarcă la Londra, iar englezul a avut de ales: fie să se întoarcă acasă, cu ea, fie să rămână, singur, într-o ţară străină, unde-şi găsise liniştea. Şi a rămas.

A dat la schimb o carieră de 20 de ani de impresariat artistic la Londra, celebritatea şi câştigul, pentru o casă la ţară şi ceva teren agricol.

„La Londra? Toată harababura e acolo, cu haos şi dezamăgiri, aglomeraţie, circulaţie, praf, zgomot, nebunie, crime, toate erau acolo. Când am ajuns, la 14-15 ani, am avut un plan, să plec din oraş la maturitate, un plan am avut, un plan am făcut”.