-În primul rând trebuie să vă felicităm pentru curajul şi determinarea cu care aţi luptat în Maidan. Chiar şi cei care nu simpatizează cu cauza voastră trebuie să fie cinstiţi şi să recunoască că aţi dat dovadă de un curaj uimitor. E evident că fără organizarea şi lupta voastră schimbarea regimului nu ar fi avut loc pentru că nu există niciun demo-liberal care să moară pentru ideologia lui. Cum vă împăcaţi cu noua putere? Pare doar o schimbare între bandele de oligarhi. Care este rolul vostru în guvernarea de la Kiev?
Înainte de orice aş vrea să menţionez un lucru: nu doar Sectorul de Dreapta a dat jos regimul Ianukovici. Da, am împins înainte o strategie mai revoluţionară de a lupta. Da, am fost pregătiţi ca acest coflict să devină din ce în ce mai intens. Da, luptătorii noştri au fost foarte bine pregătiti, sunt cunoscuţi pentru disciplina lor, tactica lor fiind agreată de către toţi şi sunt respectaţi pentru profesionalismul lor. Dar nu doar oameni din Sectorul de Dreapta au luat parte la luptele împotriva regimului corupt, lupta a fost susţinuă de majoritatea societăţii din Ucraina. Oamenii nu au murit pentru ideologia demoliberală sau pentru UE, ei au murit pentru Ucraina, pentru independenţa lor, pentru justiţie social-economică, pentru dreptate în general. Cât despre ce credem despre guvernul actual, suntem realişti. Pe de-o parte, vedem o mulţime de tendinţe negative în guvern. Dar pe cealaltă parte încercăm să nu îl criticăm prea mult în acest moment deoarece înţelegem cât de serioasă este ameninţarea din partea Rusiei. Fiind sub această ameninţare, nu putem lupta prea mult. Astăzi, revoluţia naţională nu s-a terminat. S-au schimbat nişte oameni în guvern, dar sistemul a rămas la fel. Sectorul de Dreapta va face totul pentru ca revoluţia naţională să continue, însă folosind metode mai paşnice.
Drepturile românilor din Ucraina condiţionate de recunoaşterea integrităţii teritoriale a statului ucrainean.
-O parte semnificativă dintre români este sensibilă la situaţia conaţionalilor noştri care trăiesc între graniţele statului ucrainean. După cum se ştie ei şi-au pierdut unele drepturi odată cu schimbarea regimului, respectiv statutul de limbă regională pe care l-a avut limba română. Aţi fost făcuţi responsabili pentru asta şi acuzaţi de şovinism şi anti-românism. Care este atitudinea voastră faţă de comunitatea românească din Ucraina? Limba română îşi va redobândi statutul de limbă regională?
Cred că românii în Ucraina sunt într-o situaţie mai bună decât ucrainenii în România. Românii au statul lor naţional. Ucrainenii nu au astfel de stat. Ucraina independentă nu a făcut nimic pentru interesele naţiunii ucrainene, nici înăuntrul Ucrainei, nici în afara ei. Asta este o mare problemă. Am spus de nenumarate ori că nu suntem şovini şi minorităţile etnice nu ar trebui să se teamă de noi. Suntem naţionalişti, de aceea respectăm celelalte naţii. Înţelegem de ce este important pentru oamenii din diferite culturi să-şi menţină identitatea şi cultura în Ucraina. Cu toate acestea, facem diferenţa între a-ţi conserva cultura pe de-o parte, dar pe de altă parte ai pretenţii teritoriale faţă de Ucraina. De exemplu, în Zakarpattia, ungurii au tot ce au nevoie pentru a-şi conserva cultura. În viaţa de zi cu zi, ungurii şi ucrainenii trăiesc în pace şi armonie acolo. Cu toate astea, acolo există şi organizaţii naţionaliste ale ungurilor care încercă să-i întoarcă pe ungurii de acolo împotriva ucrainenilor, susţinând că acolo nu este pământul ucrainenilor. Acest lucru aste inacceptabil. Aşa trebuie să fie şi cu minoritatea română. Românii trebuie să ştie limba ucraineană, să recunoască pamântul pe care trăiesc ca teritoriu al Ucrainei. Dacă fac asta, vor avea toate drepturile necesare. Oricum, dacă românii încep să spună că nu vor sa cunoască limba ucraineană, încep să-şi dobândească paşapoarte româeşti şi să promoveze ideea de "Românie Mare" (incluzând şi teritorii din Ucraina), pentru noi asta ar fi inacceptabil. Global, Sectorul de dreapta susţine consolidarea maximală a legăturilor dintre popoarele din centrul şi estul Europei. De exemplu, noi vrem ca Ucraina, Polonia, Ungaria şi România să aibă relaţii foarte strânse. Dar pentru a se întâmpla asta, pe de-o parte trebuie să uităm toate pretenţiile teritoriale, iar pe cealaltă parte trebuie să apărăm drepturile minorităţilor naţionale. Simt că ţările noaste au mare potenţial şi avem o mulţime de şanse să devenim rampa de lansare pentru renaşterea unei Europe Creştine.
-Acţiunile separatiste din Crimea sunt tot mai violente şi evidente, toată lumea concluzionează că regiunea va fi alipită la Federaţia Rusă. Cum va reacţiona Sectorul, de vreme ce armata se arată a fi neputincioasă? (Interviu realizat înainte de alipirea regiunii Crimeea la Federaţia Rusă - n.b.)
Situaţia se schimbă pe zi ce trece. Evenimentele se pot schimba într-o mulţime de sensuri. Încercăm să lucrăm cu guvernul cât de mult se poate pentru a ne apăra integritatea teritorială. Sper că unele dintre planurile noaste vor funcţiona.
Cred că românii în Ucraina sunt într-o situaţie mai bună decât ucrainenii în România. Românii au statul lor naţional. Ucrainenii nu au astfel de stat. Ucraina independentă nu a făcut nimic pentru interesele naţiunii ucrainene, nici înăuntrul Ucrainei, nici în afara ei. Asta este o mare problemă. Am spus de nenumarate ori că nu suntem şovini şi minorităţile etnice nu ar trebui să se teamă de noi. Suntem naţionalişti, de aceea respectăm celelalte naţii. Înţelegem de ce este important pentru oamenii din diferite culturi să-şi menţină identitatea şi cultura în Ucraina. Cu toate acestea, facem diferenţa între a-ţi conserva cultura pe de-o parte, dar pe de altă parte ai pretenţii teritoriale faţă de Ucraina. De exemplu, în Zakarpattia, ungurii au tot ce au nevoie pentru a-şi conserva cultura. În viaţa de zi cu zi, ungurii şi ucrainenii trăiesc în pace şi armonie acolo. Cu toate astea, acolo există şi organizaţii naţionaliste ale ungurilor care încercă să-i întoarcă pe ungurii de acolo împotriva ucrainenilor, susţinând că acolo nu este pământul ucrainenilor. Acest lucru aste inacceptabil. Aşa trebuie să fie şi cu minoritatea română. Românii trebuie să ştie limba ucraineană, să recunoască pamântul pe care trăiesc ca teritoriu al Ucrainei. Dacă fac asta, vor avea toate drepturile necesare. Oricum, dacă românii încep să spună că nu vor sa cunoască limba ucraineană, încep să-şi dobândească paşapoarte româeşti şi să promoveze ideea de "Românie Mare" (incluzând şi teritorii din Ucraina), pentru noi asta ar fi inacceptabil. Global, Sectorul de dreapta susţine consolidarea maximală a legăturilor dintre popoarele din centrul şi estul Europei. De exemplu, noi vrem ca Ucraina, Polonia, Ungaria şi România să aibă relaţii foarte strânse. Dar pentru a se întâmpla asta, pe de-o parte trebuie să uităm toate pretenţiile teritoriale, iar pe cealaltă parte trebuie să apărăm drepturile minorităţilor naţionale. Simt că ţările noaste au mare potenţial şi avem o mulţime de şanse să devenim rampa de lansare pentru renaşterea unei Europe Creştine.
-Acţiunile separatiste din Crimea sunt tot mai violente şi evidente, toată lumea concluzionează că regiunea va fi alipită la Federaţia Rusă. Cum va reacţiona Sectorul, de vreme ce armata se arată a fi neputincioasă? (Interviu realizat înainte de alipirea regiunii Crimeea la Federaţia Rusă - n.b.)
În ceea ce privește statutul de membru în EU sau NATO, noi suntem împotrivă!
-Cum reuşiţi să conciliaţi opoziţia voastră binecunoscută faţă de aderarea Ucrainei la UE şi NATO cu decizia guvernului de a integra ţara în cele două structuri?
Sectorul de Dreapta nu este un membru al guvernului curent, și nu suntem de acord cu tot ce face guvernul. În legătură cu așa-numita "îndreptare spre Europa", este justificată până la o limită: mai mult o cooperare economica cu țările din Europa pentru a fi mai puțin dependenți economic de Rusia. Însă în ceea ce privește statutul de membru în EU sau NATO, suntem împotrivă. Noi înțelegem ca o astfel de poziție bazată pe principii nu poate fi prea populară, pentru că mulți ucraineni au iluzii în legătură cu EU, sau pur și simplu nu văd altă cale pentru a combate amenințarea Rusiei. Oricum, vom face tot ce putem, prin propagandă, pentru a schimba situația.
-Aţi declarat că în cazul în care Crimeea va adera la federaţia rusă Sectorul va declanşa atentate la adresa intereselor economice ruseşti din Ucraina. Acum secesiunea Crimeei este o realitate. Veţi trece la acţiuni radicale de sabotaj economic sau reevaluaţi situaţia?
Ca o regulă, măsuri așa de radicale nu sunt de discutat înainte de fapte. Multe vor depinde de cum se vor desfășura evenimentele.
-Câteva cuvinte pentru naţionaliştii români?
Le urez naționaliștilor români toate cele bune și să își aducă aminte că e o mare diferență între naționalism și șovinism. Vreau să le urez succes în lupta lor și victorii care să ajute toată Europa.
2 comentarii:
Tovarasii din Sectorul de Dreapta in curand se vor ruga de rusi sa le dea un loc de munca in Siberia pentru ca Ucraina e un stat fantoma in faliment care intra in proprietatea clanului Biden. Fiecare prinde ce poate, daca rusii sunt destepti felicitari pentru anexarea estului ucrainian, daca romanii sunt prosti si nu sunt in stare sa puna mana nici macar pe insula Serpilor, sa le fie de bine ca nimeni nu-ti baga in traista teritorii.
Tovarasii din Sectorul de Dreapta in curand se vor ruga de rusi sa le dea un loc de munca in Siberia pentru ca Ucraina e un stat fantoma in faliment care intra in proprietatea clanului Biden. Fiecare prinde ce poate, daca rusii sunt destepti felicitari pentru anexarea estului ucrainian, daca romanii sunt prosti si nu sunt in stare sa puna mana nici macar pe insula Serpilor, sa le fie de bine ca nimeni nu-ti baga in traista teritorii.
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”