Ziarul secuilor cheama la lupta armata pentru dezmembrarea României

♦ Ziarul de limba maghiara „Haromszek” (Trei Scaune, in traducere – n.r.), care apare la Sfântu Gheorghe si care este editat de mai multi lideri ai Consiliului National Secuiesc, a publicat, pe prima pagina, un articol care indeamna populatia secuiasca la lupta cu arma in mâna pentru infiintarea unui stat de sine statator in inima Transilvaniei. Articolul este semnat cu pseudonimul Zoltan Bedo, conform unor surse din interiorul redactiei, de unul dintre actionarii publicatiei, Albert Levente

♦ Articolul, intitulat „Cu capul sus, cu spatele drept”, indeamna la „infiintarea unui stat de sine statator”, „prin forta armelor”, Prin pozitie constienta, unitara, curajoasa, prin lupta si prin jertfa. Cotidianul „Haromszek” este editat de societatea H-PRESS SRL, iar din actionariatul ei fac parte Magyari Lajos, fost deputat UDMR de Covasna, in mandatul 1992–1996, si consilier local la Sfântu Gheorghe in perioada 2004-2008, si Ferencz Csaba, vicepresedintele Consiliului National Secuiesc

♦ Virulenta articolului cu pricina a stârnit interesul Serviciului Român de Informatii. Traducerea articolului a fost expediata, ieri, biroului de presa al SRI, purtatorul de cuvânt al acestei institutii dând asigurari reporterilor „Gardianului” ca in cursul zilei de astazi va adopta o pozitie oficiala fata de acest aspect. Reactiile politicienilor nu au intârziat sa apara. Senatorul UDMR Eckstein Kovacs ne-a declarat ca o astfel de instigare la violenta reprezinta o enormitate

Ziarul de limba maghiara „Haromszek” (Trei Scaune, in traducere – n.r.), editat de mai multi lideri ai Consiliului National Secuiesc, a publicat, in urma cu doua luni, pe prima pagina, un articol care indeamna populatia secuiasca la lupta cu arma in mâna pentru infiintarea unui stat de sine statator in inima Transilvaniei. Articolul este semnat cu pseudonimul Zoltan Bedo, conform unor surse din interiorul redactiei ziarului care apare zilnic la Sfântu Gheorghe, de unul dintre actionarii publicatiei, Albert Levente. Nu este pentru prima data când apar astfel de indemnuri la separare prin forta de România, insa virulenta articolului cu pricina a stârnit interesul Serviciului Român de Informatii. Traducerea articolului a fost expediata, ieri, biroului de presa al SRI, purtatorul de cuvânt al acestei institutii dând asigurari reporterilor „Gardianului” ca in cursul zilei de astazi va adopta o pozitie oficiala fata de acest aspect.

De câtiva ani de zile, de când in vocabularul liderilor UDMR si al celorlalte organizatii maghiare din Transilvania a intrat expresia „autonomie teritoriala”, o buna parte a presei maghiare transilvanene (in special cea din judetele Covasna si Harghita) gazduieste constant articole de-o virulenta incredibila impotriva a tot ce este românesc. Daca in zonele unde maghiarii sunt inferiori numeric, tonul articolelor si emisiunilor radio-tv e mai ponderat, in cele doua judete unde maghiarii sunt majoritari, jurnalistii maghiar isi permit sa scrie aproape ca in epoca in care Transilvania era ocupata de trupele horthyste. In ultima perioada, tonul gazetelor de limba maghiara din zona a devenit inca si mai vehement, aproape belicos. Pâna in urma cu vreo doi ani, liderii si figurile marcante ale minoritatii maghiare vorbeau despre autonomie „culturala” ori „personala”. De prin anii 2006-2007 incoace, a inceput sa se vorbeasca explicit despre autonomie teritoriala. Anul acesta, cotidianul de limba maghiara „Haromszek” (Trei Scaune, in traducere – n.r.), in editia sa cu numarul 5419, aparuta luna trecuta, a dat tonul trecerii la solicitari si mai radicale. Potrivit articolului intitulat „Cu capul sus, cu spatele drept”, aparut sub semnatura unui anume Zoltan Bedo, nu mai e la moda revendicarea autonomiei teritoriale. Ungurii din România sunt indemnati acum sa ceara „autodeterminare”. De ce autodeterminare in loc de autonomie? Ne lamureste chiar autorul articolului citat: pentru ca, prin autodeterminare, „popoarele isi pot decide liber statutul politic, adica poarta in sine si dreptul alegerii libere a regimului politic. Adica dreptul infiintarii unui stat de sine statator”. Idee cu care daca noi, majoritarii, nu suntem de acord, ne spune ziarul „Haromszek” ce ne asteapta: nesupunerea civica sau chiar lupta armata. Si pâna acum, multe din discursurile propagate in presa maghiara din Transilvania se situau la granita penalului. Acum insa, odata cu aceste indemnuri explicite la „infiintarea unui stat de sine statator”, „prin forta armelor”, ceea ce se scrie in presa de acolo intra in coliziune frontala cu Constitutia României. Ca sa nu fim acuzati ca exageram, redam mai jos câteva pasaje mai semnificative din articolul respectiv. Intertitlurile ne apartin.

Vrem dreptul la propria patrie!
In epoca moderna, putem vorbi de realizarea autonomiei minoritare atunci când statul transfera drepturi ale puterii de stat unor organizatii infiintate si alese pe cale democratica de catre minoritati. Dat fiind faptul ca scopul primordial este pastrarea identitatii, trebuie sa presupuna validarea urmatoarelor drepturi:

- dreptul folosirii limbii materne in viata particulara, in invatamânt, justitie si administratie publica
- dreptul infiintarii propriului sistem de invatamânt
- dreptul la functii publice si servicii publice
- dreptul la patrie (care patrie? – n.r.)
- dreptul de a dispune liber de bogatiile naturale
- dreptul la reprezentanta politica locala

Dupa cum rezulta si din enumerare, in cazul autonomiei, nici vorba de lezarea integritatii teritoriale a statului in cauza, respectiv de divizarea ei teritoriala. Cu atât mai mult, cu cât pâna si presedintele României pune semnul egalitatii in mod constient intre acestea. Si nu in mod intâmplator.

Autodeterminarea este preferata
Sa vedem despre ce este vorba. Autonomia administrativa inseamna transferarea anumitor elemente ale puterii centrale unitatilor administrative locale in cazul solutionarii unor sarcini care au un caracter local si care pot fi rezolvate cel mai eficient pe plan local. Nu este permisa confundarea cu autonomia minoritara, pentru ca nu garanteaza drepturile fundamentale care slujesc pastrarii identitatii, deoarece constituie doar o conditie necesara, insa nu si suficienta pentru pastrarea existentei noastre nationale. Cunoscând toate acestea, trebuie sa precizam ca in cazul autonomiei minoritare a se vorbi de divizarea tarii inseamna minciuna, a se oferi autonomie in loc de autonomie minoritara inseamna inducere in eroare. In ambele cazuri, scopul este mentinerea puterii centrale, in interesul careia bucurestenii nu se sperie nici de declansarea unui conflict interetnic.
Un alt concept utilizat frecvent, dar al carui continut nu este clarificat suficient, este autodeterminarea, care nu este identic cu varianta in maghiara a autonomiei. Din punctul de vedere al dreptului international, insemnatatea acesteia ascunde mult mai multe.

Vrem stat de sine statator
Dreptul la autodeterminare se refera mai ales la faptul ca popoarele isi pot decide liber statutul politic, adica poarta in sine si dreptul alegerii libere a regimului politic, respectiv dreptul infiintarii unui stat de sine statator. Deci, in cazul in care secuimea se autodefineste ca popor, in conformitate cu dreptul international, ea poate profita si de dreptul infiintarii unui stat...
Din istoricul Pamânt Secuiesc, având un teritoriu de 12.800 kmp, daca scadem Scaunul Aries, românizat, ramâne un teritoriu de 10.876 kmp. Numarul locuitorilor acestui teritoriu este de 888.827, dintre care 153.405 (19%) sunt de nationalitate româna si 655.422 (81%) de nationalitate maghiara. Daca studiem actuala impartire teritoriala a lumii, trebuie sa observam ca numai in Europa exista cinci tari independente mai mici decât Pamântul Secuiesc, atât din punct de vedere al teritoriului, cât si din cel al locuitorilor. Iata-le:

- Andorra - suprafata 468 kmp, 71.000 locuitori.
- Liechtenstein - suprafata 160 kmp, 28.000 locuitori.
- Luxemburg - suprafata 2586 kmp, 364.000 locuitori.
- Malta - suprafata 325 kmp, 350.000 locuitori.
- San Marino - suprafata 61 kmp, 23.000 locuitori.

Si daca in cazul lor se poate, noua de ce nu ni se cuvine dreptul infiintarii unui stat? Raspunsul este simplu. Ni se cuvine si noua. Trebuie doar profitat de el. Trebuie revendicat, trebuie luptat pentru el, daca este nevoie. Daca parcurgem evenimentele istoriei universale, punând un accent deosebit pe secolul XX, putem constata ca niciodata nu i s-a dat nimic in dar nici unei natiuni. Fiecare a trebuit sa lupte pentru libertate, pentru validarea drepturilor, pentru mentinerea existentei sale statale sau pentru redobândirea acesteia. Aceasta lupta a fost intotdeauna complexa, dusa pe mai multe cai, prin lansarea diferitelor mijloace. Au fost cazuri când s-a derulat pasnic doar prin mijloace politice, uneori s-a recurs si la diferite forme ale nesupunerii civice, iar alteori, chiar si armele
si-au spus cuvântul. In interesul libertatii, toate acestea trebuie asumate. Un singur lucru era insa comun in fiecare. Solidaritatea. Daca aceasta exista, fortarea autodeterminarii este doar o problema de timp... Cum se poate realiza autodeterminarea? Prin pozitie constienta, unitara, curajoasa, prin lupta si prin jertfa...

Legaturi strânse cu Fides si Laszlo Tokes
Cotidianul de limba maghiara „Haromszek” este editat de societatea H-PRESS SRL, cu sediul in Sfântu Gheorghe. Firma a luat fiinta in anul 1992 si are un capital social in valoare de 3.060 RON, având ca principal obiect de activitate „editarea ziarelor”. Ca obiecte secundare, societatea se ocupa de la activitati de servicii anexe silviculturii la activitati de consultanta in domeniul relatiilor publice si al comunicarii. SRL-ul cu pricina are 17 asociati persoane fizice, cu participatie egala la capitalul social, in procent de 5,88%. Acestea sunt Torma Sandor Csaba, Magyari Lajos, fost deputat UDMR de Covasna, in mandatul 1992 – 1996, si consilier local la Sfântu Gheorghe in perioada 2004-2008, Aros Carol, Simo Erzsebet, Farkas Arpad, Sylvester Lajos, Paljanos Maria, Ferencz Csaba, vicepresedintele Consiliului National Secuiesc, Ferencz Reka, Iochom Istvan, Kisgyiorgy Zoltan, Benko Levente, Albert Levente (cel care, pare-se, a publicat respectivul articol, pe care l-a semnat cu pseudonim), Peter Anton, Torma Clara, Malnasi Emese-Melinda si Peter Laura. Societatea H-PRESS SRL are nu mai putin de 12 puncte de lucru in regiunea Har-Cov. Potrivit wikipedia.org, un alt cotidian de limba maghiara, fondat in 1999 si care apare la Cluj, a fost demarat initial de un grup de interese apropiat Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), prin editura SC Scripta SA din Oradea – aflata in proprietatea senatorului Attila Verestoy -, pachetul majoritar de actiuni al publicatiei fiind insa preluat in anul 2000 de catre un grup de investitori apropiati partidului Fidesz din Ungaria, prin firma Hungarom Media Kft din Budapesta. Editorul „Kronika Kiadohaz“ a infiintat un serviciu propriu de curierat si difuzare in zona Transilvaniei. Sistemul derulat prin transportul auto al exemplarelor nu a functionat in mod eficient si a generat pierderi in special la capitolul combustibil. In perioada 2001-2006, publicatia a înregistrat pierderi masive, iar in paralel difuzarea nu a cunoscut cresteri semnificative. Redactia si administratia au cunoscut o fluctuatie masiva de personal din cauza salarizarii slabe intre 2001-2006. In anul 2005, redactorul-sef Samu Csinta a contactat fara succes mai multi actionari ai editorului principalului cotidian local „Haromszek“ din judetul Covasna, SC H-PRESS SRL, pentru a-i convinge sa vânda partea lor de actiuni pentru sume cuprinse intre 200 si 300 milioane lei vechi, la valoarea monedei nationale din anul respectiv. H-PRESS are un numar de 17 actionari, iar regulamentul de ordine interioara nu permite instrainarea actiunilor decât in cadrul cercului de actionari ai SRL-ului. Valoarea H-PRESS era estimata in 2005 la circa trei miliarde lei vechi. Potrivit unor estimari financiare, „Kronika“ s-ar fi capitalizat prin obtinerea pietei de publicitate a „Haromszek“, aflat in situatie de monopol in judetul Covasna, cu un venit estimat provenit din incasari lunare din publicitate cuprinse intre 500 milioane si un miliard lei vechi. „Kronika“ a fost achizitionat in anul 2006 de firma Inforg Zrt. (afaceri imobiliare si consultanta in afaceri) din Ungaria, membra a holdingului Vegyepszer Zrt. al miliardarului Elek Nagy, apropiat al aceluiasi Fidesz. Inforg are in proprietatea sa si canalul de telviziune „Hir TV“ din Budapesta, de asemenea un sustinator al Fidesz. In cursul anului 2004 ziarul a sustinut campania pro-autonomie etnica promovata de catre Consiliul National Secuiesc in cadrul unui turneu organizat in mai multe asezari din Transilvania. Unul dintre cei doi redactori-sefi adjuncti al ziarului, Arpad Gazda este un sustinator al episcopului reformat de Piatra-Craiului, Laszlo Tokes, iar fratele lui din municipiul Sfântul-Gheorghe este vicepresedintele organizatiei judetene Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM) si secretar al organizatiei Sfântul-Gheorghe al Consiliului National Secuiesc.
MATERIAL PRELUAT DIN ZIARUL GARDIANUL