Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

luni, 27 octombrie 2008

Armata de violatori a lui Stalin


Un film cutremurator, lansat de curand, va determina cu siguranta Rusia si Germania sa-si reexamineze o parte a istoriei recente pe care cele doua tari ar fi preferat mai degraba s-o faca uitata, scrie presa occidentala.

Grosolana chemare "Komm Frau!" - "Vino, femeie!" - inca le mai da fiori batranelor nemtoaice. Isi amintesc perfect ca asa abordau femeile, tinere sau batrane, soldatii rusi care colindau strazile Berlinului si ale altor orase nemtesti distruse de bombardamente, la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Filmul - "Eine Frau in Berlin" (O femei in Berlin), are la baza jurnalul ziaristei germane Marta Hillers care relateaza ororile petrecute in lunile aprilie si mai 1945, dupa ce Armata Rosie a lui Stalin a preluat controlul asupra capitalei celui de-al Treilea Reich. Hillers a fost una din cele doua milioane de nemtoaice violate de catre soldati ai Armatei Rosii.
Secrete de familie

Ea isi incepe relatarea in pivnita in care se ascunsese. Prima fila este datata vineri, 20 aprilie, 1945, ziua de nastere a lui Hitler (care s-a sinucis zece zile mai tarziu). Dupa caderea Berlinului, Hillers, care avea pe atunci 34 de ani, a fost violata de mai multe ori de catre soldatii sovietici. La fel au patit milioane de femei, dar ani de zile nimeni nu a avut curajul sa pomeneasca despre aceste abuzuri. In Germania de Est, unde Uniunea Sovietica era considerata un aliat de nadejde, prieten si protector deopotriva, perioada postbelica intesata de violuri si abuzuri a fost data uitarii. Iar in Germania de Vest, aceste amintiri sumbre au trecut in categoria "secrete de familie". "Soldatii germani intorsi de la razboi nu au vrut sa cunoasca detalii despre umilintele indurate de nevestele, fiicele sau chiar mamele lor. A fost o tacere dubla: barbatii nu doreau sa vorbeasca despre infrangerea in razboi, iar femeile despre cumplita lor suferinta", spune actrita Nina Hoss, interpreta unuia din rolurile principale. Hillers, care a murit in 2001 la varsta de 90 de ani, a publicat si o carte, dar, de teama unor represalii, nu si-a pus numele pe coperta. Volumul a fost publicat in Marea Britanie si Statele Unite in anii '50, dar in Germania a fost primita cu raceala.
"Mama ura rusa, usturoiul si votca"

In anii care au urmat, problema violurilor a fost tatonata de catre istorici, dar germanii s-au ambitionat sa ocoleasca subiectul, sub pretextul ca nu doresc sa tulbure amintirile bunicilor lor. Cartea lui Hillers a fost retiparita in Germania, in 2003, dar chiar si atunci a fost privita mai degraba ca opera fictiva decat ca document istoric. "Abia mai tarziu am inteles de ce ura mama limba rusa, usturoiul si votca", a precizat sociologul Renate Meinhof. "Dupa reunificarea Germaniei in 1990, am inceput sa investighez violurile postbelice si am aflat cu stupoare ca si mama mea se numarase printre victime. Am vorbit cu multe femei si am aflat ca au trait decenii intregi cu aceasta rana sangeranda de frica socialistilor germani", mai spune Meinhof.
Rusii preferau grasanele

Totusi, filmul evita sa-i prezinte pe nemti intr-o lumina favorabila. Atrocitatile rusilor sunt practic un raspuns, o razbunare pentru odioasele crime comise de nazisti in Est. Sovieticii intra in pivnite, cauta si "executa" femeie dupa femeie. Jurnalul Martei Hillers puncteaza preferinta rusilor pentru femeile mai plinute si descrie cu amanunte felul in care a fost vanata, printre ruine, sotia grasana a brutarului local. La cateva minute dupa ce a fost victima unui viol, personajul interpretat de Nina Hoss incepe sa mediteze asupra urii cu care actioneaza agresorii rusi, aceasta fiind, aparent, una din primele sale reflectii asupra odiosului razboi al lui Hilter. Un alt mo­ment deosebit de emotionant este cel in care eroina decide sa solicite protectia unui ofiter rus (de fapt, i se ofera acestuia pentru a nu cadea din nou prada pornirilor animalice ale soldatilor). In realitate, multe nemtoaice au procedat la fel pentru a ramane in viata sau pentru a avea ce pune copiilor pe masa. "Unele nu au putut sa supra­vietuiasca unei asemenea traume si s-au sinucis. Multe au contactat boli venerice, altele au ramas insarciante si au nascut asa-numitii "pui de rusi", precizeaza Meinhof. Va fi interesat de urmarit reactia Rusiei, pentru care violurile comise de Armata Rosie in estul Germaniei sunt un fapt inacceptabil, o inventie menita sa discrediteze prestigiul soldatilor rusi. Cand istoricul englez Antony Beevor a mentionat aceste fapte in cartea sa "Berlin: The Downfall", ambsadorul rus la Londra, Grogori Karasin, l-a acuzat de "blasfemie", adaugand ca "este o calomnie la adresa poporului care a salvat omenirea de nazism". Articol preluat din Ziua Online

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”