Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

marți, 7 octombrie 2008

La comemorarea celor 13 generali acuzati de genocid impotriva romanilor s-au intonat imnurile Ungariei si secuilor


La comemorarea care marcheaza incheierea manifestarii denumita "Zilele Culturii Maghiare" au participat ministrul Apararii al Ungariei, Szekeres Imre, seful Marelui Stat Major al Armatei Ungare, generalul Mikita Janos, ambasadorul ungar la Bucuresti, Fuzes Oskar, dar si presedintele UDMR, Marko Bela

Cei 13 fosti generali ai armatei austro-ungare, acuzati de genocid impotriva populatiei romanesti din Transilvania in timpul Revolutiei de la 1848 au fost comemorati, luni, la Arad. Acestia au luptat pentru independenta Ungariei fata de imperiul habsburgic dar si impotriva revolutionarilor romani condusi de Avram Iancu care cereau aceleasi drepturi ca si ungurii. Ei au fost executati, in anul 1849, de armata imperiala. Momentul a fost deschis prin intonarea Imnului de stat al Ungariei si respectiv a Imnului Secuilor. La manifestarile comemorative organizate cu ocazia implinirii a 159 de ani de la executia care a avut loc in Arad au participat cateva sute de etnici maghiari, intre care multi veniti din Ungaria, dar si din judetele limitrofe. Ziua a debutat cu o manifestare comemorativa organizata la Grupul Scolar "Csiky Gergely" din Arad, dupa care, la Catedrala Romano - Catolica, din centrul orasului, a avut loc o slujba comemorativa. Prima parte a manifestarilor s-a desfasurat la Obeliscul din cartierul Subcetate, monument ridicat in memoria acestor generali. Cu acest prilej, un sobor de preoti romano-catolici si reformati, de la bisericile din municipiul Arad, dupa care toti cei prezenti au rostit "Tatal Nostru", in limbile maghiara, romana si germana. Manifestarile s-au incheiat cu depuneri de jerbe si coroane de flori. Fata de anii precedenti, acum au participat mai putine personalitati politice. Intre participanti s-a aflat, de asemenea, si un grup de 68 de biciclisti, elevi ai unor colegii si gimnazii din orasele ungare Budapesta, Hodmezovasarhely, Kecskemet si Battonya, aflati pentru al zecelea an consecutiv la aceste manifestari. Spre deosebire de anii precedenti, de la aceste manifestari comemorative a lipsit presedintele Forumului Democratic Ungar, parlamentarul Ibolya David, acesta invocand programul foarte incarcat pe care l-a avut luni in Parlamentul de la Budapesta. Partea a doua a manifestarilor s-a desfasurat luni dupa masa, in Parcul Reconcilierii, la Statuia Libertatii.
Scurt istoric

Cei 13 (3 declarati unguri, 3 germani, 2 austrieci, 2 armeni, 1 sarb, 1 croat, 1 slavon) au ajuns generali in armata Ungariei, care isi declarase independenta fata de imperiul Austriac, aflata sub comanda generalului de origine poloneza, Iosif Bem. Acestia sunt fostii ofiteri in armata imperiala: Ladislau Aulich ( locotenet-colonel ), Ivan Damianic ( de origine sarb, locotenent-colonel ), Aristide Desewffy ( maghiar nascut in actuala Čakanovce din Slovacia, capitan), Ernő Kiss ( armean nascut la Timişoara comandant al regimentului de cavalerie II Hanovra ), Carol Knezic ( de origine croat, a fost numit general dupa ranirea lui Ivan Damianic, in locul acestuia), Georg Lachner (nascut in satul Necpaly din Slovacia), Vilmos Lazar (maghiar nascut in Zrenjanin, un sat din Serbia), Karl von Leiningen-Westernburg (conte, nascut in Hessa), József Nagysándor ( maghiar nascut la Oradea), Ernst Pöltenberg ( nascut la Viena, locotenent), Josef Schweidel ( nascut in Zombor sau Sombor, in Serbia, maior), Ignác Török (maghiar nascut in Gödöllő, judeţul Pest) si Carol Vécsey ( maghiar nascut in Pesta conte, locotenent colonel). Toti au fost ridicati la gradul de general de catre Lajos Kossuth, fost conducator al Ungariei in timpul Revolutiei din anii 1848 - 1849 si considerat unul dintre cei mai mari patrioti maghiari. Armata condusa de generalul Bem a patruns in Transilvania in toamna anului 1848 si s-a luptat atat cu austriecii cat si cu revolutionarii romani, condusi de Avram Iancu, care cereau drepturi egale cu ceilalti locuitori ai provinciei. In timpul luptelor purtate in perioada decembrie 1848 - iunie 1849, potrivit istoricilor, armata maghiara a trecut prin foc si sabie peste 300 de sate romanesti soldate cu un adevarat genocid: circa 40.000 de oameni au fost ucisi, printre acestia numarandu-se si aproximativ 100 de preoti. Dupa interventia armatei ruse, venita in sprijinul austriecilor, maghiarii au fost invinsi. Prizonierii au fost predati armatei imperiale care a i-a executat pe cei 13 generali pentru tradare. Cei 13 generali au la Arad un monument care ii comemoreaza, "Obeliscul". Pana in anul 1925 a existat in acest oras monumentul "Hungaria", sau "Ungaria Milenara", construit ca semn al reconcilierii austro-ungare in anul 1890, in memoria celor 13 generali. Totodata, monumentul simboliza cele 13 provincii ale "Ungariei Milenare" : Ungaria, Oldenburg, Burgenland, Slovacia, Ruthenia, Transilvania, Banat, Partium, Sirmium, Croatia, Slovenia, Backa, Voivodina. Fostul monument a fost demontat la initiativa guvernului Bratianu din cauza numeroaselor manifestari ale ungurilor care cereau alipirea Transilvaniei la Ungaria. Atat dupa Al doilea Razboi Mondial cat si dupa Revolutia din decembrie 1989, liderii maghiari au incercat, fara succes, sa refaca vechiul monument.
Articol preluat din Ziua Online

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”