Toate aceste evenimente au marcat miscarea antisovietica si anticomunista dobrogeana, care a evoluat în etape specifice. La sfârsitul anului 1948, nucleele de lupta - unele dintre ele organizate de nationalisti aromâni cu trei ani înainte - si-au coordonat activitatea, bazându-se pe un excelent sistem de comunicare. Acesta a fost momentul formarii organizatiilor de rezistenta, cu obiective precise si planuri concrete de organizare. Fratii Fudulea erau în legatura cu grupurile din zonele Hârsova, Casimcea, Topolog, cei din Beidaud condusi de Iancu Ghiuvea controlau satele din sud (Mihai Viteazul, Ceamurlia de Jos, Lunca, Sinoe, Sacele, Nuntasi, Istria, Cogealac, Mihail Kogalniceanu, Corbu de Sus, Corbu de Jos), iar Stere Hapa le organiza pe cele din zona Tulcei (Nicolae Balcescu, Izvoarele, Nalbant, Valea Teilor, Cataloi, Mihail Kogalniceanu). Câteva nume - Dumitru si Nicolae Fudulea, Gogu Puiu, Nicolae Ciolacu - devenisera foarte cunoscute prin satele Dobrogei. Respectati pentru energia si spiritul lor organizatoric, acestia adunasera în jurul lor români si aromâni, cu conditia sa fie oameni destoinici si hotarâti. Politica asta o facem: adica noi toti ne unim contra Partidului Comunist! (Nicolae Cocos, Cobadin, judetul Constanta).
Inca de la primele contacte, au existat diferente de opinii între Nicolae Fudulea si Gogu Puiu în ce priveste tactica de lupta. Dumitru Alexe îsi aminteste discutiile dintre cei doi: Gogu Puiu cauta amploare mai mare, ca în '49, cel târziu '50 o sa înceapa un razboi între Apus si Rasarit si noi trebuie sa ne organizam bine. Fudulea era mai nu mai sceptic, dar cred ca era mai realist. Adica spunea: "Noi trebuie sa avem rabdare, ca trebuie sa se prabuseasca comunismul!".
In mai 1949 conducatorii organizatiei anticomu- niste s-au regrupat. Gogu Puiu si Stere Hapa actionau în Dobrogea sudica, iar fratii Fudulea împreuna cu grupul din Dulgheru în zonele apropiate comunei Ceamurlia de Sus. In vara aceea au fost valuri mari de arestari în toate satele. Atmosfera era tensionata. Rezistenta lua amploare. Arestari, de asemenea. (Tascu Beca, Nicolae Balcescu, judetul Tulcea).
Satele erau tot mai des bântuite de trupe, situatia devenea tot mai grava. Intr-o noapte - povesteste Sima Dimcica din Sinoe -, 5 spre 6 iunie, Securitatea se duce, aresteaza pe unul, Gioga Arau. [...] Il ia si-l scoate la marginea satului si-l împusca cu câteva gloante în cap. Si-l lasa acolo, mort. Chiar în drum l-au lasat! De acolo, Securitatea merge înainte si intra în Sarighiol Deal. [...] Il ia si pe Pulpa Gheorghe. Il scoate la marginea satului si-l împusca la fel
Cu mari precautii, fratii Fudulea, Stere Alexe si Gogu Puiu s-au întâlnit în iulie 1949 la Panduru pentru a hotarî ce aveau de facut în aceste conditii. Dupa ce si-au exprimat dezamagirea pentru lipsa de reactie a Occidentului, conducatorii rezistentei au propus restrângerea activitatii. Acesta a fost un moment important al miscarii de rezistenta din Dobrogea: hotarârile luate schimbau radical tactica de lupta - care devenea strict defensiva - si dadeau o mai mare pondere preocuparii pentru supravietuire. A fost ultima sedinta la care a participat Gogu Puiu. El a plecat la Cobadin unde avea sa-si gaseasca sfârsitul în lupta cu Securitatea: Pe la ora 1 a venit o echipa de securisti, a înconjurat casa, n-au somat, asa cum era normal, [...] si au tras în ferestre. Iar Gogu Puiu a iesit peste ei, s-a batut cu ei acolo, a uzat tot armamentul. [...] A ranit un subofiter... Credincios ideii sale de a nu cadea viu în mâinile Securitatii, Gogu Puiu s-a aruncat peste ultima grenada. Povestesc acest episod Gheorghe Filiu - arestat atunci - si Gheorghe Dragan din Cobadin, care a asistat uluit la scena care a avut loc chiar în curtea sa.
In primavara anului 1950 ciobanul Nichita Nazarie a descoperit întâmplator ascunzatoarea fratilor Fudulea de la Secar Bair. La 9 martie, trupe numeroase au încercuit adapostul. Dupa un asediu de patru ore, Dumitru a fost ucis, iar Nicolae prins. Din "lotul Fudulea" au facut parte 19 arestati, carora li s-au adaugat apoi alti 16 pentru ca i-au ajutat pe cei din rezistenta. Dupa o ancheta de 6 luni, prin sentinta 186 din 2 iunie 1950, Nicolae Fudulea a fost condamnat la moarte pentru "terorism" si "uneltire contra ordinei sociale". Dupa o evadare spectaculoasa din închisoarea de la Tataia (Constanta), Nicolae Fudulea a stat ascuns în sate mai mult de un an. A fost ranit mortal la 9 martie 1952 în satul Calfa, judetul Tulcea.
In 1952 conducatorii rezistentei dobrogene erau arestati, executati ori morti în lupte. Sute de oameni au fost întemnitati pâna atunci si în anii care au urmat. Unii dintre ei nici nu au fost judecati. In multe cazuri, supravietuitorii nu cunosc nici astazi amanuntele proceselor lor, legitimitatea acuzatiilor si temeiul condamnarilor. Dar multi dintre ei îsi amintesc, cu siguranta, versurile Baladei haiducului din codrii Babadagului: De la Dunare la Mare, / Din Macin la Babadag, / Trece ca o aratare, / Sânge-n flacari, duh pribeag...
Alte siteuri unde puteti gasi informatii despre Haiducii Dobrogei: Miscarea, Romfest, HotNews, si Cuget Liber.
Puteti citi cartea lui Nicolae Ciolacu, singurul supravietuitor dintre Haiducii Dobrogei, despre rezistenta armata din Dobrogea aici.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”