La vremea sa, Winston Churchill a numit Polonia "o hienă a Europei de Est", dar se pare că Churchill nu avea dreptate - alta e ţara est-europeană care merită mai mult calificativul de hienă, iar ţara respectivă este România, a scris marţi portalul informaţional de la Odesa timer.od.ua.Iar pentru a da greutate afirmaţiilor sale, autorul articolului "România Mare sau Hiena, subspecia est-europeană" face ceea ce el numeşte "o incursiune în istorie".
România ca stat a apărut în 1877, scrie timer.od.ua, când în fruntea Principatelor Unite ale Valahiei şi Moldovei a fost încoronat regele Carol I. Noul stat, prin însăşi denumirea sa, România, îşi sublinia descendenţa din Imperiul Roman, care existase cu 1.500 de ani mai devreme.
Portalul notează ironic că o descendenţă îndepărtată exista totuşi - actualul teritoriul al României a fost folosit de romani ca loc de surghiun pentru concetăţenii lor certaţi cu legea - un gen de loc de exil cum era insula Sahalin (din vecinătatea Japoniei - n.red.) pentru Imperiul Rus - o fundătură îndepărtată, salbatică şi rece. Deci, într-o anumită măsură, românii aveau legătură cu Roma - o parte din strămoşii lor erau ocnaşi exilaţi, scrie publicaţia ucraineană.
În 1878 regatul a primit primul supliment teritorial - pentru susţinerea morală a Rusiei în timpul războiului ruso-turc din 1877-1878 a primit Dobrogea de Nord. Picanteria situaţiei constă din faptul că la începutul războiului Principatul unit era vasal al Imperiului Otoman şi, teoretic, trebuia să-i susţină pe turci. Aşadar, prima anexare teritorială era de fapt o plată pentru trădare - românii au ales momentul când suveranul slăbit a ajuns în stare de război şi au smuls o parte din teritoriul acestuia, linguşindu-se în acelaşi timp pe lângă un nou suveran, scrie autorul articolului postat pe timer.od.ua.
Următoarea anexare a fost aşteptată de România tocmai 35 de ani - până în 1913. În sud-vestul ţării se desfăşura cel de al doilea război balcanic, iar Bulgaria lupta concomitent împotriva Serbiei, Greciei şi a Imperiului Otoman - întreaga armată bulgară era prinsă pe numeroase fronturi. Anume acest moment a fost ales de România pentru a-l lovi pe vecin pe la spate - fără să întâmpine vreo rezistenţă, armata română a trecut frontiera şi a avansat pâna în apropiere de Sofia. Bulgaria nu avea altceva de făcut decât să capituleze. Conforma tratatului de la Bucureşti, România a primit de la Bulgaria Dobrogea de Sud. Aşadar, a doua anexare teritorială a venit în urma loviturii neanunţate, pe la spate, date unei ţări care la acel moment lupta din răsputeri cu forţe ale inamicului ce o depăşeau cu mult. continuarea la sursa: unimedia.ro
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”