Înrolarea etnicilor germani în unităţi SS, 1939-1943.

Article published in 'Buletinul ABB', no. 3(41) / September 2002, pp.1-9. Autor, Grecu Dan.

Problematica înrolării etnicilor germani din România (aşa-numiţii Volksdeutsche) în armata germană (majoritar la unităţile SS) aparţine în cvasi-totalitate ariei Banatului (zona Timişoarei) şi Ardealului (cu predominare în zona Sibiu – Sighişoara – Mediaş – Braşov).

În cele ce urmează voi face o primă încercare de sinteză a acestui subiect, atât pe baza surselor arhivistice (dosare din cadrul Arhivelor Naţionale, Filiala Hunedoara) cât şi bibliografice (lucrări tipărite, mai ales Armata Română 1941-1945, Editura RAI Bucureşti, 1996, pag. 204-208, şi pagini Web). Prima parte este dedicată unei scurte priviri generale asupra momentelor importante în recrutarea voluntarilor din România, a doua parte detaliilor privind recrutarea din 1943 în centrele judeţului Hunedoara, iar ultima parte unei scurte retrospective asupra unităţilor militare în care au ajuns să lupte majoritatea Volkdeutsche români şi aspectelor poştale.

Scurt istoric al recrutărilor.

1. Primii voluntari - 1939.

După izbucnirea războiului (sept. 1939) s-au oferit spontan ca voluntari circa 350 tineri Volksdeutsche români, care se găseau la acea dată în Germania ca studenţi sau în curs de formare profesională. Toţi aceştia au primit o instrucţie de bază la Waffen-SS [informaţie Horst Scherrer, Germania].

2. ‘1000-Mann Aktion’, 1940.

Conform legislaţiei în vigoare, cetăţenii români nu puteau fi membri ai unor armate străine, sub ameninţarea sancţiunilor privind dezertarea. Astfel că, în lipsa unor înţelegeri militare româno-germane, primele acţiuni de recrutare din România a voluntarilor Volksdeutsche au avut un caracter semi-clandestin (mascate sub forma invitării ca ‘turişti’ a unor tineri în Germania, unde aceştia se înrolau), însă tolerat de autorităţile române, întreaga acţiune aflându-se de altfel sub supravegherea organelor de poliţie. În 1940 s-a desfăşurat aşa numita ‘Acţiune 1000 oameni’, direct organizată de biroul SD al Reichsführerului Heinrich Himmler şi condusă în România de către Andreas Schmidt, care urmărea să recruteze acest număr de voluntari din România. Ecouri ale acestei acţiuni pot fi găsite în adresa Poliţiei de reşedinţă Deva nr. 140 SS / 3.6.1940 [Fond Prefectura Hunedoara, Dosar 214 / 1940]:

Până în prezent, în afară de vizitele Dlor Harth Ioan, Fleps Mihai, Dr. Steutzel, etc, în jud. Hunedoara, care sub masca că procedează la o verificare a stării sănătăţii tineretului german îl grupează şi-l selecţionează în vederea formării cadrelor viitorilor piloţi şi paraşutişti, o organizare temeinică în unităţi paramilitare împărţite pe străzi, secţii şi grupe, nu avem a semnala decât în stare embrionară în sectorul Comisariatului de poliţie Petroşani.

Cu privire însă la recrutarea de tineri, care urmează a fi îmbarcaţi pentru Germania în portul Orşova, am stabilit şi posedăm informaţii precise că prin multe oraşe din Ardeal şi Banat unde sunt centre compacte cu populaţie minoritară germană, tineretul german a fost convins să plece în Germania. În acest sens, informatorul ne redă situaţia din Sebeş-Alba unde […] numeroşi tineri saşi care au recrutat odată cu el [fiul gazdei informatorului, n.a.], au primit câte 3000 lei, urmând ca, cu aceşti bani sub formă că vor să viziteze ca turişti Germania, sunt aşteptaţi în Orşova în ziua de 4 iunie a.c. de un vapor care îi va duce în Germania. Ar fi vorba de un prim lot de 3000-3500 tineri saşi. Informatorul ne mai relatează că a fost faţă la o discuţie între proprietarul de maşini Schuszter Ernest din Sebeş-Alba şi un tânăr care-l angajase pentru transportul mai multor tineri până la Orşova. Cerând lămuriri, Ernest Schuszter i-a spus informatorului, că acel tânăr cu care vorbise face parte dintr-un grup de turişti ce pleacă prin Orşova în Germania, i-a mai spus că scopul real al acestor tineri turişti este de a fi înrolaţi ca aviatori sau paraşutişti în armata germană. În Alba-Iulia, informatorul nostru aflându-se într-un grup cu mai mulţi şefi ai secţiilor de jandarmi din judeţul Alba, a auzit din gura acestora că aproape în fiecare comună sunt 2-3 tineri saşi, cari îşi fac preparativele pentru plecarea în Germania. Tot cu această ocazie a auzit că din Vinţul de Jos pleacă un grup mai numeros de tineri. Dela agentul judiciar Ţipa Ioan din Alba-Iulia a aflat că, delegatul şi îndrumătorul acestor tineri domiciliază în Sibiu şi e bine cunoscut de Poliţia Alba-Iulia. Tuturor acestor tineri li s-a spus că, imediat ce vor sosi în Germania şi vor accepta să intre în cadrele piloţilor sau paraşutiştilor, li se va acorda cetăţenia germană […]

Un rezultat concret al acestor preparative este sintetizat în adresa Poliţiei de Reşedinţă Deva, Biroul Siguranţă nr. 569 conf / 12.6.1940 [Fond Prefectura, Dosar 214/1940]:

În seara zilei de 10.6.1940 au trecut prin gara Simeria cu trenul personal nr. 2055 către Curtici spre Germania, circa 600 de tineri voluntari saşi, originari din regiunile Mediaş, Sighişoara şi Sibiu. Toţi aceşti tineri posedau paşapoarte obţinute pe baza Convenţiei ce s’a stabilit între Guvernul German şi Român.

Majoritatea acestor voluntari au fost ulterior înrolaţi în Divizia 2 SS Panzer ‘Das Reich’ (cea care a comis teribila crimă de la Oradour-sur-Glane, Normandia, în 1944).

3. Recrutarea bănăţenilor din 1941.

După ocuparea Iugoslaviei de armatele germane (aprilie 1941) acţiunea de recrutare s-a axat în special pe etnicii germani din Banat (în primul rând Banatul sârbesc, trecut sub administraţie germană, dar în secundar şi din Banatul românesc), pentru aceştia creându-se în mod special Divizia 7 Munte SS ‘Prinz Eugen’, sub comanda lui Arthur Phleps, fost general de vânători de munte în armata română. Au fost recrutaţi atunci circa 3000 oameni, toţi la Waffen-SS sau la Organizaţia Todt. continuarea la sursa: http://membres.multimania.fr/dgrecu/PDF/Volksdeutsche_HD.pdf