Românii dintre Nistru şi Bug – o comunitate uitată (VIDEO)

Puţină lume cunoaşte că, mai la est de Republica Moldova, pe teritoriul de azi al Ucrainei, în regiunea Odesa, mai există peste o sută de mii de români, care încă nu şi-au pierdut identitatea naţională. Este vorba de partea de est a fostei RASSM – raioanele Balta, Bârzula, Ocnele Roşii, Kodâma, Kotovsk, Crutâi, Pesceana şi Ananiev, care, după anul 1940, au trecut în componenţa Ucrainei sovietice. Ne-am deplasat, sâmbătă, 24 octombrie, în Transnistria ucraineană (nu este vorba de o confuzie, o să explic mai jos această noţiune – n. a.), în localitatea Tocile, (Tocilovo, în ucraineană), regiunea Odesa, raionul Ananiev, unde s-a desfăşurat a şasea ediţie a festivalului de cultură populară moldovenească "Struguşorul".

Vechea denumire a orăşelului Ananiev este „Nanii”, după numele fondatorului Nanii, un cazac moldovean, iar etnicii români reprezintă peste 40 la sută din populaţia raionului. Mai mult, dacă am exclude centrul raional, moldovenii ar reprezintă o majoritate în această zonă.

Festivalul de cultura populară „Struguşorul” are loc în fiecare an, în diferite sate moldoveneşti din raion: Tocile, Ananiev, Handrabura, Valea Hoţului (Dolinskoe, în ucraineană), reunind ansambluri populare moldoveneşti din raionul Ananiev şi raioanele învecinate: Kotovsk (Bârzul/Bârzula) – Lipeţkoe (Lipeţchi). În acest an, la Tocile au evoluat ansamblurile „Dacii”, din comuna Paşcani, raionul Criuleni şi „Grădina dorului”, din Anenii Noi.

Organizatorii şi sponsorii evenimentului sunt băştinaşii din această zonă, care doresc să contribuie la renaşterea culturii româneşti din localităţile de aici: Balan Nicolae – preşedintele raionului, Muntean Vladimir – directorul fabricii de panificaţie din oraşul Ananiev, care este şi sponsor general.

Localnicii încearcă să promoveze cultura şi prin intermediul publicaţiei „Cuvântul moldovenesc”, al cărei iniţiatoarea este Maria Golubenco, una din cele mai active militante pentru renaşterea culturală a moldovenilor din regiune.

Din păcate, în majoritatea şcolilor din localităţile moldoveneşti, limba de predare este rusa, iar acest fapt împiedică dezvoltarea specifică a comunităţii moldovenilor. În pofida faptului că aici continuă să fie predată „limba moldovenească”, chiar dacă este cu grafie latină, acest lucru nu are efectul scontat, deoarece tineretul îşi îndreaptă atenţia mai mult spre oraşele mari din Ucraina, unde limba dominantă este rusa sau ucraineana. Singura sursă a cunoaşterii limbii materne continuă să fie familia. continuarea la flux.md