Congresul avertizeaza asupra iminenţei consecinţelor grave pe care le va avea asupra păstrării şi conservării identităţii aromâneşti perpetuarea actualelor tendinţe de ignorare şi negare a drepturilor specifice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, în ţările de origine a aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic (Grecia, Albania, Macedonia, Albania, Serbia, Bulgaria).
Participantii la Congres condamnă ca aberantă, provocatoare, periculoasă şi falsificatoare teza potrivit căreia aromânii ar fi un popor diferit de poporul român şi ar trebui recunoscuţi ca minoritate naţională în România. Aromânii au început să apară în spaţiul din nordul Dunării după formarea statelor româneşti şi numărul lor a crescut continuu de-a lungul timpului. Ei au considerat, fără excepţie, că s-au stabilit între fraţii lor, în ţara lor, având conştiinţa clară că sunt parte a neamului românesc.
Reafirmă deasemenea apartenenţa aromânilor la românitate, deopotrivă cu dacoromânii şi indiferent de denumirea folosită în ţările de origine ale aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic pentru a-i numi pe aromâni.
Congresul cere Romaniei sa să-şi asume deplin răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică, în continuitatea şi spiritul valoroasei tradiţii istorice, aşa cum rezultă şi din documentele diplomatice române şi europene;
Romania să-si exprime public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru aromânii din afara graniţelor, în calitate de stat înrudit (kin-state) al acestora;
Statul roman să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a aromânilor/rrămănilor/vlahilor de pretutindeni, pentru ca aceştia să beneficieze, în statele de origine a aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic, de drepturile şi libertăţile consacrate în documentele europene în materie, astfel încât să-şi poată păstra, dezvolta şi afirma identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă;
Romania să continue şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti, şi pentru a nu se alimenta frustrările ce ar putea fi speculate şi instrumentalizate de „neoaromânişti" pentru alienarea identităţii aromâneşti şi erodarea unităţii naţionale a poporului român.
Iata textul Rezolutiei,:
„invocând corpusurile de documente relevante ale ONU, UE, OSCE şi CoE, la care statele de origine a aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic sunt părţi,
Declarându-şi îngrijorarea faţă de dezinteresul autorităţilor din statele de origine a aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic faţă de protejarea drepturilor etnice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, cu grave consecinţe în deznaţionalizarea şi în marginalizarea socială şi culturală a aromânilor,
Reamintind absenţa progreselor în statele de origine a aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic în implementarea Rezoluţiei 1333 (1997) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,
Îngrijoraţi de proliferarea la scară internaţională a unor entităţi "neoaromâniste" cu falsă legitimitate (Fara Armânească - România, Uniunea Vlahilor din Albania, Asociaţia Vlahilor din Albania, "Mandra Vlahă" - Albania, Consiliul Aromânilor/Macedonarmânilor etc.), care pretind dreptul de a-i reprezenta colectiv pe aromâni în relaţiile acestora cu instituţiile statale şi internaţionale,
Alarmaţi de tendinţele acestor entităţi "neoaromâniste" de a manipula informaţiile istorice şi realităţile contextului prezent al existenţei aromânilor în diverse state de origine („home countries") din spaţiul balcanic sau din statele de imigraţie, având ca efect alienarea conştiinţei identitare a aromânilor,
Reiterând specificitatea identitară cultural-istorică şi lingvistică a diferitelor grupuri de aromâni (fărşeroţi, grămusteni, pindeni, moscopoleni etc.),
În deplin acord şi în continuarea Rezoluţiilor emise de:
•- Congresul de Cultură Macedo-Română din America de Nord (1 - 4.07.2005, Fairfield, Connecticut, SUA);
•- Congresul perenităţii vlahilor (aromânilor) în Balcani (23 - 24.08.2003, 26 - 27.08.2005, 24 - 26.08.2007, Constanţa, România);
În conformitate cu comunicatele şi declaraţiile de presă ale Societăţii de Cultură Macedo-Române, ale Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice Aromâne „Andrei Şaguna", ale Asociaţiei "Picurarlu de la Pind", ale Asociaţiei Culturale "Aromânii din Albania", ale Fundaţiei „Muşata Armână", ale Fundaţiei Culturală Aromână „Dimândarea Părintească" ş.a.,
1. Avertizează asupra iminenţei consecinţelor grave pe care le va avea asupra păstrării şi conservării identităţii aromâneşti perpetuarea actualelor tendinţe de ignorare şi negare a drepturilor specifice ale aromânilor la educaţie, serviciu religios şi mass-media în limba maternă, în ţările de origine a aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic,
2. Condamnă mistificările prin care istoria şi identitatea aromânilor sunt deformate în statele de origine a aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic în scopul neacordării pentru aromâni a statutului de minoritate naţională,
3. Protestează împotriva stratagemelor şi artificiilor de interpretare a legislaţiilor prin care autorităţile din ţările de origine a aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic caută să nu le recunoască acestora statutul de minoritate naţională şi drepturile aferente,
4. Reaminteşte statelor de origine a aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic că acceptarea diversităţii etnice cultural-lingvistice şi respectarea drepturilor etnice sunt precondiţii ale integrării în structurile europene şi euro-atlantice,
5. Critică vehement încercările mistificatoare ale unor entităţi neoaromâniste cu falsă reprezentativitate şi legitimitate de a crea o nouă identitate a aromânilor, sub denumirea de "macedonarmâni", creând în mod intenţionat o confuzie cu denumirea tradiţională de „macedo-români". Este o diversiune cu caracter extremist, izvorâtă din interese mercantile şi politice ale unor cercuri din România şi din afara ei, ce ignoră adevărata istorie a acestei ramuri a romanităţii răsăritene şi a dialectului aromân care, împreună cu cel dacoromân, cel meglenoromân şi cel istroromân, formează limba română.
6. Condamnă ca aberantă, provocatoare, periculoasă şi falsificatoare teza potrivit căreia aromânii („macedonarmânii") ar fi un popor diferit de poporul român şi ar trebui recunoscuţi ca minoritate naţională în România. Aromânii au început să apară în spaţiul din nordul Dunării după formarea statelor româneşti şi numărul lor a crescut continuu de-a lungul timpului. Ei au considerat, fără excepţie, că s-au stabilit între fraţii lor, în ţara lor, având conştiinţa clară că sunt parte a neamului românesc.
7. Reafirmă apartenenţa aromânilor la românitate, deopotrivă cu dacoromânii şi indiferent de denumirea folosită în ţările de origine ale aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic pentru a-i numi pe aromâni.
8. Cere statului român:
•- să-şi asume deplin răspunderea pe care o are faţă de românitatea balcanică, în continuitatea şi spiritul valoroasei tradiţii istorice, aşa cum rezultă şi din documentele diplomatice române şi europene;
•- să-si exprime public, prin acţiuni cu relevanţă diplomatică şi internaţională, interesul pentru aromânii din afara graniţelor, în calitate de stat înrudit (kin-state) al acestora;
•- să continue şi să intensifice demersurile de susţinere a aromânilor/rrămănilor/vlahilor de pretutindeni, pentru ca aceştia să beneficieze, în statele de origine a aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic, de drepturile şi libertăţile consacrate în documentele europene în materie, astfel încât să-şi poată păstra, dezvolta şi afirma identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă;
•- să continue şi să intensifice sprijinirea în ţară a păstrării şi a cultivării dialectului, culturii şi tradiţiilor aromâneşti, şi pentru a nu se alimenta frustrările ce ar putea fi speculate şi instrumentalizate de „neoaromânişti" pentru alienarea identităţii aromâneşti şi erodarea unităţii naţionale a poporului român.
9. Solicită forurilor europene şi internaţionale îndrituite să întreprindă demersurile necesare pentru recunoaşterea aromânilor ca minoritate naţională în statele de origine a aromânilor („home countries") din spaţiul balcanic şi pentru acordarea drepturilor ce decurg din acest statut.
10. Punctele 8 şi 9 se referă şi la celelalte două ramuri ale românităţii: meglenoromânii şi istroromânii.
11. Decide constituirea Forumului Internaţional al Aromânilor (pe bază colegială, cu întruniri periodice), al organizaţiilor legitime şi reprezentative ale aromânilor de pretutindeni, şi a unui Secretariat Permanent al acestuia (cu sediul la Bucuresti), care să gestioneze problematica aromânească în perioadele dintre congrese şi să le pregătească. Statutul Forumului Internaţional al Aromânilor şi al Secretariatului Permanent vor fi stabilite ulterior.
Notă: În contextul prezentei Rezoluţii, prin "state de origine a aromânilor (« home countries ») din spaţiul balcanic" trebuie să se înţeleagă state în care aromânii sunt autohtoni, în opoziţie cu statele de imigraţie a aromânilor, în conformitate cu termenii rezoluţiei 1333 (1997) a APCE.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”