Holocaustologii cer interzicerea filmului românesc “Portretul luptătorului la tinereţe” pe motiv ca glorifica un legionar

Pe aceeasi tema: Claudiu Tarziu: Anticomunism cu voie de la "vînătorii de antisemiţi"

Sursa: ro.altermedia.info

Obrăznicie fără limite a holocaustologilor români: deşi n-au văzut filmul (lucru care se poate deduce din categorisirea ca “documentar” a unei producţii de ficţiune), Marco Maximilian Katz, preşedintele Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România, şi Alexandru Florian, director al Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului „Elie Wiesel” au solicitat organizatorilor festivalului de film de la Berlin să interzică proiecţiile filmului “Portretul luptătorului la tinereţe”.

Regizat de Constantin Popescu, filmul urmăreşte acţiunile grupului de partizani anticomunişti condus de Ion Gavrilă Ogoranu, lucru care le-a ridicat părul în cap celor doi (de altfel, indivizi plătiţi din bani publici).

Pentru cine nu ştie, Ogoranu, personaj marcant al rezistenţei, a fost legionar.

Cu alte cuvinte, este rea însăşi existenţa unui film care ne face să ne gândim, vrem nu vrem, că în vreme ce co-etnicii lui Katz si Florian (Pauker, Luca, Bodnarenko, Nikolski, Roman) jefuiau România, trimiţând-o sub formă de baloţi la Moscova ca despagubiri de război sau schingiuiau tineretul prin puşcării, unii au îndrăznit să li se opună…

Oare există vreo limită pentru nesimţirea şi jigodismul acestor impostori?

FILMUL DESPRE GAVRILĂ OGORANU PROVOACĂ PROTESTE LA BERLIN

Traian Danciu, EvZ, 16 Februarie 2010

SCRISOARE. Pe motiv că filmul „Portretul luptătorului la tinereţe” ar aborda un personaj care a făcut parte din mişcarea legionară, mai multe organizaţii cer încetarea proiecţiilor din festival.< -blockquote>

Una dintre cele patru producţii româneşti proiectate zilele acestea la Festivalul de la Berlin este criticată pentru că ar „glorifica” un fost legionar.

Scrisoarea de protest împotriva filmului „Portretul luptătorului la tinereţe”, regizat de Constantin Popescu şi prezentat în secţiunea Forum a Festivalului de la Berlin, este semnată, printre alţii, de Marco Katz, preşedintele Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Anti semitismului din România, şi Alexandru Florian, director al Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului „Elie Wiesel”.

Proiecţiile nu vor fi oprite

Destinatarii „petiţiei” sunt directorului Berlinalei, Dieter Kosslick, şi membrii juriului actualei ediţii, prezidat de Werner Herzog, deşi filmul nu este în competiţie.

Semnatarii protestului critică la filmul pe care se pare că nu l-au vizionat – şi pe care îl descriu drept „documentar”, ceea ce el nu este – că acesta ar glorifica o persoană, portretizând- o drept luptătoare împotriva comunismului, deşi aceasta a a parţinut mişcării legionare. Filmul urmăreşte lupta grupului de partizani condus de Ion Gavrilă Ogoranu, în primii ani de comunism.

„Vă aducem la cunoştinţă că Ion Gavrilă-Ogoranu a făcut parte din Mişcarea Legionară din România, Fraţia de Cruce Negoiul, fiind un militant al acestei organizaţii cu caracter fascist, antisemit şi rasist“, scriu semnatarii.

„Promovarea cultului persoanelor şi organizaţiilor cu caracter fascist, rasist şi xenofob este interzisă de legea din România şi contravine principiilor fundamentale ale democraţiei europene“, se arată în scrisoare. Prin urmare, semnatarii cer să se „dispună încetarea proiecţiilor“, lucru care n-a fost acceptat de organizatorii Berlinalei.

„Vreau să fiu înţeles bine, acest film nu e o hagiografie”

Protestul a fost un subiect de discuţie duminică seara, la petrecerea românilor de la Berlin. Bernd Bruder, responsabil cu selecţia filmelor din Europa de Sud-Est în secţiunea Forum, a a părat decizia de a selecta „Portretul luptătorului la tinereţe”, susţinând că acuzaţiile ar fi neîndreptăţite.

El a a dmis, în schimb, că s-ar putea ca, pentru un istoric român, unele aspecte să fie discutabile. „Nu putem porni la discuţie atâta timp cât cei care protestează nu au văzut filmul. E, în primul rând, un film de ficţiune şi nu un documentar”, spune Constantin Popescu.

„Vreau să fiu înţeles bine, acest film nu e o hagiografie, oamenii ăia nu sunt nişte îngeraşi pentru mine. Asta nu înseamnă că nu am voie să am o părere despre ce s-a întâmplat. Eu prezint nişte fapte ale unor oameni, dar asta nu înseamnă că sunt de acord cu tot ce au făcut ei”, continuă cineastul, amintind de faptul că Gavrilă Ogoranu a fost portretizat de nenumărate ori în România, inclusiv în „Memorialul durerii”, de la TVR, fără să protesteze cineva.

„Încerc doar să înţeleg de ce se judecă lucrurile cu măsuri diferite. Şi de unde psihoza asta, de a nu vorbi despre anumite lucruri?”.

Cercetătorul german în cultură şi criticul de film Ekkehard Knoerer scrie în revista de cultură on-line „Perlentaucher” că „Popescu, ca autor al scenariului, pe de-o parte observă cele întâmplate clar din poziţia dreptei anticomuniste. El tace însă asupra faptului că multe dintre figurile sale din film, care apar drept eroice, deşi fără sens, au un fundal fascistoid-antisemit, ceea ce i se poate reproşa din punctul de vedere al unui istoric“.

„Nu putem porni la discuţie atâta timp cât cei care protestează nu au văzut filmul.“,

CONSTANTIN POPESCU, regizor

ISTORIE

„Rezistenţa n-a fost o mişcare a legionarilor”

* Ion Gavrilă Ogoranu, unul dintre cei mai înverşunaţi partizani anticomunişti, a încetat din viaţă în 2006, în satul Galţiu, din judeţul Alba, la 73 de ani.

* În anii de liceu, în Făgăraş, a activat în Frăţia de Cruce, organizaţia de tineret a Mişcării Legionare.

* Ca student, a fost condamnat, în lipsă, la 19 ani de închisoare în procesul celor 200 de studenţi de la Cluj, după ce, între 1941 şi 1944, fusese închis pentru „activitate interzisă”.

* Între 1948 şi 1955 – când ultimii luptători au ajuns în mâinile Siguranţei, în urma unor denunţuri – a condus Grupul Carpatin Făgărăşan.

* A fost condamnat la moarte în 1951. Timp de 21 de ani, până în 1976, a stat ascuns în casa Anei Săbăduş, văduva unui deţinut politic, care i-a devenit ulterior soţie. Se pare că a scăpat de condamnare, după 1976, graţie intervenţiei lui Richard Nixon.

„Au fost voci grăbite care au afirmat răstit că mişcarea de rezistenţă anticomunistă a fost opera legionarilor. E o minciună. În acelaşi timp, printre partizani au fost şi legionari. Trebuie luat caz cu caz. E o prostie enormă să acreditezi ideea că a fost o mişcare a legionarilor de fapt, iar în mediile germane, în special, s-au făcut câteva extrapolări ne avenite. Trebuie, pur şi simplu, acceptat acest episod din trecutul lui Ogoranu, ca şi faptul că a fost un luptător adevărat. Trebuie discutat concret, dacă e cazul, ce anu me a făcut el ca legionar. Sunt două lucruri distincte”, spune istoricul Armand Goşu. (Florentina Ciuverca)

PROIECT

Urmează portretul Elisabetei Rizea

* „Portretul luptătorului la tinereţe” este prima parte a unui triptic numit „Aproape linişte”, care va continua cu două alte filme, despre fraţii Arnăuţoiu şi Elisabeta Rizea.

* Filmările, care au angrenat peste 100 de actori, au avut loc în 2008, la studiourile MediaPro, din Buftea, şi în diverse locuri din ţară.

* Rolul principal, al lui Gavrilă Ogoranu, i-a fost atribuit lui Costi Diţă, iar camarazii lui au fost preluaţi, printre alţii, de Alexandru Potocean, Bogdan Dumitrache, Alin Mihalache.

* Filmul a primit 1,5 milioane de lei de la Centrul Naţional al Cinematografiei, în 2006