Ţiganii "bănăţeni", „francejii“ şi „Prima fermă“

Sute de ţigani din Banat, plecaţi în Franţa la cerşit, au părăsit Hexagonul doar după promisiunea autorităţilor franceze că vor fi ajutaţi să devină mici fermieri în România. Unii au primit animalele promise, dar le-au murit. De foame. Alţii le aşteaptă cu sufletul la gură. Dacă nu vor veni, se „grupează“ şi pleacă înapoi, în Franţa.

Localitatea Chevereşu Mare se află la câţiva kilometri de Timişoara spre Buziaş. Comuna este una „bogată" în cetăţeni de etnie ţigănească. Din aproape 2.000 de localnici, 500 sunt de etnie ţigănească. Majoritatea dintre aceştia sunt plecaţi în Franţa, iar restul în Italia şi Spania.


„Vin aici anual în luna august, apoi pleacă înapoi. Am făcut şi o comunitate a ţiganilor de aici", a spus expertul pe probleme de rromi din cadrul primăriei, Dana Nasău. În această perioadă, mulţi dintre ţigani sunt veniţi temporar în România, unde îşi continuă şantierele la palatele care se ridică în localitate. Alţii au venit în urmă cu câţiva ani şi aici au rămas. Fraţii Neda Darius şi Florin au fost plecaţi în Franţa câţiva ani împreună cu sora şi cu mama.

Tinerii, aflaţi în floarea vârstei şi sănătoşi tun, recunosc că au fost la cerşit zi de zi pe străzile din Lille. „Stăteam în faţa unei bulangerii (n.r. brutării), făceam 10, 20, 50 de euro pe zi. Cel mai mult am făcut 120 de euro într-o zi", a mărturisit Florin Neda. Acesta spune că e mult mai profitabil să cerşeşti în Franţa decât să lucrezi în România. De asemenea, Florin Neda susţine că toţi ţiganii care îşi ridică palate au făcut bani din cerşit.

Oile de la francezi au murit pe capete

Darius Neda împreună cu mama şi soţia s-au întors în urmă cu doi ani din Franţa. În schimbul plecării şi angajamentului că nu mai merg acolo, francezii le-au dat 330 de euro de persoană şi promisiunea că vor primi animale ca să îşi facă un rost şi să se integreze în societate. Mama tinerilor a şi primit 112 oi de la francezi, dar în câteva luni ovinele au murit. „I-au dat oi care nu aveau nici dinţi în gură. La peste 100 de oi i-au dat o remorcă de fân. Ce să faci cu ea, mai ales că era începutul iernii? I-au mai rămas şase oi", a spus Darius Neda, în vârstă de 20 de ani.

Vaca şi viţelul, bucuria ţiganilor

Acesta a spus că nu i-a plăcut la cerşit în Franţa şi preferă să stea la Chevereş ca să lucreze cu ziua. O altă colonie de rromi plecaţi cu mic, cu mare la cerşit în Franţa locuieşte acum în satul Berini, aflat în subordinea comunei Sacoşu Turcesc. Cartierul ţigănesc nu e foarte uşor de găsit în Berini, dar când ai ajuns acolo e imposibil să nu îţi dai seama unde ai ajuns. În mai puţin de cinci minute se adună în jurul tău instantaneu 20 de oameni. Pe Remus Neda l-am găsit în curtea casei. Nu a putut să dea mâna pentru că era uns de la grăsimea porcului pe care îl tăia în curtea casei pentru el şi cei şapte copii.Prima dată a pus piciorul pe pământ franţuzesc în 2008.

„Mergeam la cerşit, mergeam la lucru pe unde mai apucam. Traiul nostru era foarte bun acolo. Aici murim şi de foame şi de tot. Este oameni aici în România care s-a îmbogăţit din cerşit. Cu noi în tabără era familii care făceau şi 800 de euro pe zi", şi-a început Remus Neda povestea. Acesta a stat o perioadă în Franţa, devenind chiar şef de tabără. Anul trecut, zeci de curse speciale au adus rromi din Franţa. Toţi au venit la cerere, susţin autorităţile din domeniu.

Adică, în schimbul a 330 de euro şi a promisiunii că primesc animale în valoare de 3.400 de euro, susţin rromii. Remus Neda a venit în România prin acest program al Guvernului Francez, iar norocul i-a surâs şi în urmă cu câteva zile a primit o vacă şi un viţel. „Francezii sunt foarte buni. Când promit ceva se ţin de cuvânt. Am primit vaca şi viţelul. Trebuie să primesc în total cinci animale", a spus Neda.

„Plecăm înapoi"

În colonia din Berini sunt alte câteva zeci de persoane de etnie rromă care au venit din Franţa şi susţin că „francejii" le-au promis animale. Alexandru Novacovici a plecat cu căruţa după iarbă la cai, dar când a auzit că ne interesăm de programul cu animale s-a întors înapoi şi a dat alarma în colonie. În câteva minute s-au adunat mai mulţi rromi care susţineau că sunt îndreptăţiţi să primească animale în valoare de 3.400 de euro. „Dacă ne-a promis că ne dă, de ce nu ne dă? Am venit la prima imigraţie. Ne-am pregătit cu fân, cu saivane şi nu ne dă. Francezii sunt de treabă. Ei când zic că done, done. Avem încredere", susţine Silvia Stancu. Aceasta a avertizat însă că printre familiile de ţigani se discută tot mai intens despre gruparea şi plecarea în Franţa.

„Dacă nu ne dă animalele noi ne grupăm şi plecăm înapoi. Ne-am gândit şi am şi vorbit despre treaba asta", a mai spus Silvia Stancu. „Am şi plicul în care mi-a dat 300 de euro. Am trimis şi acte la Bucureşti şi tot degeaba", a spus Marius Neda, un alt rrom care se consideră îndreptăţit să fie integrat în programul „prima fermă".

Mariana Petersel, preşedintele Asociaţiei Generaţia Tânără, un ONG care se ocupă de supravegherea proiectelor, spune că lucrurile nu stau chiar aşa cum le prezintă rromii care se consideră îndreptăţiţi să primească animale. „Este un program în care statul francez nu promite nimic. Ei au fost repatriaţi la cererea lor. Cei care nu au primit vor fi nemulţumiţi, dar statul nu poate suporta atâtea proiecte. Au fost monitorizări şi au fost integraţi în aceste proiecte cei care nu au mai plecat din ţară un an şi jumătate. Ei au deschis un drum pe care noi vrem să îl continuăm", a spus Mariana Petersel.

Franţa-România, dus-întors

Mii de rromi originari din România au aterizat în ultimii doi ani la Timişoara cu avioanele puse la dispoziţie de statul francez. Imediat după ce au pus piciorul pe pământ românesc, ţiganii au spus că se vor întoarce în Franţa cu prima ocazie.

Evacuări cu judecător, în Franţa

Aproape 60 de ţigani din zona Banatului, care stau sub autostrada 86 din Franţa, în apropierea localităţii Choisy le Roy, au fost anunţaţi că trebuie să părăsească tabăra ilegală pe care au construit-o. Ţiganii trăiesc acolo în condiţii mizere, în rulote şi corturi, iar mulţi dintre cei 24 de copii minori au probleme respiratorii, din cauza poluării de sub autostradă.

Conform ziarului francez „Le Parisien", ţiganii au spus că nu vor să plece, pentru că ei sunt cetăţeni europeni, vor să muncească şi nu este corect că preşedintele Nicolas Sarkozy îi „pune în aceeaşi oală" cu hoţii. Pentru evacuarea taberei a fost emis un ordin judecătoresc la Tribunalul Creteil. Autorităţile franceze au anunţat că sunt 300 de tabere care trebuie evacuate. sursa: adevarul.ro