Peste 11 kilometri de documente descriu luptele partizanilor din Banat care s-au opus comuniştilor

Istoricul bănăţean a cercetat acţiunile „mişcării de rezistenţă” din Banat, făcând inclusiv cercetare la faţa locului. Miodrag Milin s-a născut la Deta şi a avut o copilărie liniştită, fiind printre cei mai studioşi elevi. Ulterior Milin a urmat cursurile Facultăţii de Istorie din Cluj.

Profil

Născut: 14 aprilie 1950, Deta
Studii: Doctorat în Istorie Universală
Carieră: Cercetător, profesor universitar
Familie: Căsătorit, doi copii

„Aveam lecturi istorice, eram bun la carte şi am fost interesat. Asta era pasiunea mea. Am avut şi un profesor care a terminat tot la Cluj. A fost într-un fel un model la început”, a povestit Milin. Acesta a terminat şi facultatea, după care a fost repartizat în învăţământ în Caraş-Severin.

I-a studiat pe partizani

„Erau puţine posturi, erau condiţii destul de proaste de angajare. După doi ani am dat concurs la filiala Academiei din Timişoara. Am avut recomandare pentru învăţământ superior, am dat concurs şi am reuşit”, a mai povestit profesorul. Intrat în cercetare, Miodrag Milin a debutat cu „Mişcarea Naţională Română din Banat”, un fel de monografie. „După aceea am abordat relaţia româno-sârbă în secolul XIX. În perioada comunismului nu voiam să intru în domeniul propagandei. Au fost destui colegi care se înghesuiau să scrie editoriale pe la Drapelul Roşu. Eu m-am dus pe cercetarea fundamentală, adevărată, după care mi-am dat teza de doctorat şi am predat-o la Editura Academiei”, a mai spus specialistul. Când vine vorba de partizani, Milin vorbeşte cu plăcere de cercetările sale, fiind unul dintre primii cercetători bănăţeni care a abordat această temă.

Foştii soldaţi în Rusia



„Am fost cu studenţii şi am făcut cercetare la faţa locului. Am mers în satele din jur, săptămâni de zile, stăteam de vorbă cu oamenii. A fost o mare plăcere să-i cunosc”, a mai povestit profesorul. Când vine vorba de Mişcarea Naţională Română din Banat, Miodrag Milin susţine că totul a pornit de la soldaţii care au luptat pe frontul rusesc şi s-au îngrozit de ce au văzut acolo. „Prin întoarcerea frontului a Armatei Roşii, le era teamă că dacă vor câştiga ruşii războiul, acel comunism va veni şi peste România. Aşa a început totul”, susţine istoricul. Acesta susţine că mişcarea din zona Caransebeş-Orşova a pornit de la foştii legionari, care erau oameni de acţiune.

„Era unul în Plugova, lângă Herculane, care în perioada rebeliunii din 1941 a preluat Poliţia din Orşova. Lucrurile nu au mers mult aşa, dar el a fost unul care s-a implicat în mişcarea de rezistenţă după 1948”, a mai spus Miodrag Milin. Un prim pas al partizanilor a fost să se retragă la „sălaşe”. „La un moment dat un fost notar din Teregova a făcut un fel de listă cu cei care au jurat să lupte cu arma în mână împotriva comunismului, dar atâta tot. Au fost cam 33”, a mai arătat istoricul începuturile mişcării partizane.

Întrebări şi răspunsuri

Ce şanse de reuşită ar fi avut o lovitură de stat a partizanilor?

Ei erau în zona Teregova. Nu puteau să dea o lovitură pentru că nu erau aproape de Capitală, de centrele de putere. Dar era o legătură între cei de aici şi cei din Făgăraş. Mi-a spus fiul unui partizan care s-a refugiat în Făgăraş. Au fost ca nişte haiduci singuratici. Au dat o bătălie grozavă când au venit să-i anihileze.

Se ştie câte victime a făcut sistemul comunist?

Înclin să cred că sistemul comunist a făcut mai multe victime decât sistemul nazist. Experinţa cu nazismul a fost intensă, dar scurtă. Comunismul a durat. Când am cercetat fenomenul cu partizanii, erau 11 kilometri de documente.

Ce-i place

„Îmi place că suntem liberi şi pot să spun ce simt fără să îmi fac prea mari griji. Îmi plac oamenii de calitate care se apropie de mine prin preocupări şi interes”, a mai spus Miodrag Milin.

Ce nu-i place

„Nu-mi place viaţa politică de acum. La începutul anilor 1990 s-a încercat o limpezire a apelor şi lucrurile au devenit cenuşii. Apele s-au amestecat şi mai rău. Am văzut lucruri urâte şi între organizaţiile de revoluţionari cu care am colaborat”, a spus profesorul. sursa: adevarul.ro