Peste 11 kilometri de documente descriu luptele partizanilor din Banat care s-au opus comuniştilor

Istoricul bănăţean a cercetat acţiunile „mişcării de rezistenţă” din Banat, făcând inclusiv cercetare la faţa locului. Miodrag Milin s-a născut la Deta şi a avut o copilărie liniştită, fiind printre cei mai studioşi elevi. Ulterior Milin a urmat cursurile Facultăţii de Istorie din Cluj.

Profil

Născut: 14 aprilie 1950, Deta
Studii: Doctorat în Istorie Universală
Carieră: Cercetător, profesor universitar
Familie: Căsătorit, doi copii

„Aveam lecturi istorice, eram bun la carte şi am fost interesat. Asta era pasiunea mea. Am avut şi un profesor care a terminat tot la Cluj. A fost într-un fel un model la început”, a povestit Milin. Acesta a terminat şi facultatea, după care a fost repartizat în învăţământ în Caraş-Severin.

I-a studiat pe partizani

„Erau puţine posturi, erau condiţii destul de proaste de angajare. După doi ani am dat concurs la filiala Academiei din Timişoara. Am avut recomandare pentru învăţământ superior, am dat concurs şi am reuşit”, a mai povestit profesorul. Intrat în cercetare, Miodrag Milin a debutat cu „Mişcarea Naţională Română din Banat”, un fel de monografie. „După aceea am abordat relaţia româno-sârbă în secolul XIX. În perioada comunismului nu voiam să intru în domeniul propagandei. Au fost destui colegi care se înghesuiau să scrie editoriale pe la Drapelul Roşu. Eu m-am dus pe cercetarea fundamentală, adevărată, după care mi-am dat teza de doctorat şi am predat-o la Editura Academiei”, a mai spus specialistul. Când vine vorba de partizani, Milin vorbeşte cu plăcere de cercetările sale, fiind unul dintre primii cercetători bănăţeni care a abordat această temă.

Foştii soldaţi în Rusia

Revendicari materiale in Banat

Mii de hectare de teren şi de păduri din judeţul Timiş au fost revendicate de moştenitori ai unor monarhi, prinţi, principese, baroni şi mari industriaşi Printre cei care au cerut pământ se află şi familii ale îmbogăţiţilor de după 1989, care au făcut avere peste noapte

VIP-uri din Top 300, urmaşi ai personalităţilor care au marcat istoria României, foşti regi sau prinţi renegaţi au solicitat - şi mare parte dintre ei au primit - pământuri în Timiş. Alţii însă, deşi considerau că au drepturile legale pentru a primi suprafeţe importante de terenuri în judeţ, nu au putut să demonstreze că pot deveni proprietarii acestora.

De viţă nobilă
Casa Regală a României are suprafeţe însemnate de terenuri în judeţ. Astfel, din 25 ianuarie 2007, Majestatea Sa Regele Mihai I al României (sic!) a redevenit proprietar pe aproape 100 de hectare de teren la Margina. Un alt nume cu rezonanţă istorică este cel al fostului baron Mocioni de Stârcea. Urmaşul acestuia, Michael Edward David de Styrcea, a solicitat şi primit 1.423,30 de hectare de pădure în comuna timişeană Ohaba Lungă. Solicitarea a fost validată de Comisia Judeţeană de Fond Funciar în 26 octombrie 2006. Marie Rossette Mociorniţă, moştenitoarea marelui industriaş Dumitru Mociorniţă, deţine şi ea pământuri în Timiş. Descendenta familiei Mociorniţă a devenit proprietară de drept în noiembrie 2006, în momentul de faţă deţinând 168,67 de hectare de pădure la Jamu Mare.

Urmaşul lui Auschnit
A avea un nume cunoscut, a fi urmaş al unor mari personalităţi ale României nu este suficient pentru a obţine terenurile revendicate. De acest lucru s-a putut convinge urmaşul fostului mare industriaş Max Auschnit. Steven Auschnit, moştenitorul industriaşului Max Auschnit, a solicitat, în 2006 retrocedarea a 11.000 de hectare de pădure în zona Nădrag. Solicitarea a fost tărăgănată mai bine de doi ani, dosarul fiind analizat în tot acest timp de către Comisia Judeţeană de Fond Funciar. Atât Auschnit, cât şi reprezentanţii Societăţii Anonime Forestiere Nădragul (la care familia sa a fost acţionară cu 70 la sută), care a solicitat retrocedarea suprafeţei de pădure, susţineau că situaţia nu se rezolvă deoarece Direcţia Silvică Timiş se opune retrocedării, fiind cea care exploatează intens această proprietate. Încercând să convingă că dreptatea este de partea sa, Steven Auschnit a ameninţat chiar că va da statul român în judecată la CEDO.
Sursa: Renasterea.ro