Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

vineri, 29 octombrie 2010

88 de ani de la Marşul asupra Romei!

28.10.1922 - 28.10.2010. S-au împlinit 88 de ani de la marşul fascist al lui Benito Mussolini, Ducele, care, împreună cu 26 de mii de camarazi a asaltat Roma masonocratică, oprindu-se temporar în Civitavecchia, Avezzano, Orte şi Segni. Cu o zi înainte, pe 27.10.2010 alţi camarazi au ocupat centre strategice în nordul Italiei. După negocierile de la Milano, dintre Benito Mussolini şi Vittorio Emanuele III, regele care a refuzat să semneze decretul legii marţiale, propus de preşedintele L. Facta, a oferit fasciştilor locuri în guvernul Salandra, patru departamente, dar Mussolini a cerut şi a obţinut un cabinet  fascist complet. Pe 28 octombrie coloanele fasciste au avut posibilitatea de a intra triumfători în Roma, fiind primiţi ca favoriţi ai mulţimii. 
Iată cum relata şeful Mişcării Legionare evenimentele petrecute în Italia.

Corneliu Zelea Codreanu, fragment din lucrarea autobiografică Pentru legionari

Tot acolo la Berlin si cam în acelasi timp, am auzit vestea uriasei izbucniri fasciste: marsul asupra Romei si victoria lui Mussolini. M-am bucurat ca de victoria tãrii mele. Existã o legãturã de simpatie între toti aceia care, în diferite pãrti ale pãmântului, îsi servesc neamul, dupã cum existã o
legãturã de simpatie între toti aceia care lucreazã la nimicirea neamurilor.
Mussolini, viteazul care cãlca balaurul în picioare, era din lumea noastrã, de aceea toate capetele de balaur se nãpusteau asupra lui jurându-i moarte. Pentru noi ceilalti, el va fi un luceafãr luminos care ne va da sperante; ne va fi dovada vie cã hâdra poate fi învinsã. O dovadã a posibilitãtilor noastre de biruintã.
Dar Mussolini nu e antisemit. Degeaba vã bucurati, soptea presa jidoveascã la urechile noastre.
Nu e vorba de ce ne bucu rãm noi; e vorba de ce vã supãrati D-voastrã devictoria lui, dacã nu e antisemit. Care e ratiunea atacurilor mondiale ale presei jidãnesti în contra lui?
În Italia sunt atâti jidani câti ceangãi în România pe Valea Siretului. O
miscare antisemitã în Italia ar fi, ca si cum noi românii, am porni o miscare contra ceangãilor. Dar dacã Mussolini ar fi trãit în România, n-ar fi putut fi decât antisemit, pentru cã fascism înseamnã, în primul rând, apãrarea natiei tale împotriva primejdiilor care o pândesc. Înse amnã desfiintarea acelor primejdii si deschidere de drum liber cãtre viatã si mãrire pentru
natiunea ta.
În România, fascismul nu putea sã însemne decât înlãturarea primejdiilor care amenintã poporul român, adicã înlãturarea primejdiei jidãnesti si deschidere de drum liber cãtre viata si mãrirea la care au dreptul sã aspire românii.
Iudaismul a ajuns la stãpânire în lume prin masonerie si în Rusia prin comunism. Mussolini a distrus la el acasã aceste douã capete iudaice, care amenintau Italia cu moartea: comunismul si masoneria. Acolo, iudaismul a fost desfiintat prin ce a avut el. La noi, va trebui desfiintat prin ce are: jidanii, comunistii si masonii. Aceste gânduri le opuneam noi, tinerii români, în general, încercãrilor iudaice de a ne despãrti de bucuria biruintei lui Mussolini.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”