Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade
Se afișează postările cu eticheta fascism. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fascism. Afișați toate postările

luni, 29 octombrie 2012

90 de ani de la Marșul asupra Romei (video)

Codreanu despre Marșul asupra Romei

 
„Am venit la mormântul celui care ne-a dat civilizație, onoare, respect și mândrie.”

Italia. Peste 1.000 de naționaliști s-au adunat duminică, 28 octombrie 2012, la Predappio pentru a-i aduce un omagiu Decelui Benito Mussolini la 90 de ani de la Marșul asupra Romei. Nici la manifestarea din acest an nu a lipsit tricolorul românesc. S-au ținut discursuri în care s-a evocat victoria fascistă de acum 90 de ani. Preotul don Giulio Tam a vorbit participanților contra imigrației și ofensivei islamice, probleme cu care se confruntă Italia și Europa.

duminică, 28 octombrie 2012

Benito Mussolini: „Conținutul statului”

Statul fascist, forma cea mai înaltă și mai puternică a personalității este o forță, dar o forță spirituală. O forță care rezumă toate formele vieții morale și intelectuale ale omului. Nu poate fi, deci, mărginit numai la simple funcții de ordine și protecție cum voia liberalismul.

El nu este un simplu mecanism care limitează sfera așa-ziselor libertăți individuale. Este o formă și o regulă interioară, o disciplină a întregii persoane, care străbate voința ca și inteligența.

Principiul său, inspirație centrală a personalității omenești, trăind în comunitate civilă, pătrunde în lăuntrul individului și se încuibă în sufletul omului de acțiune ca și în sufletul gânditorului, al artistului ca și al savantului: el este sufletul sufletului.

Benito Mussolini - „Fascismul

vineri, 28 octombrie 2011

"Fascismul", de Benito Mussolini

Cap. VII

MINCIUNILE DEMOCRAŢIEI

"Judecata, ştiinţa,  - zicea Renan, care a avut viziuni prefasciste într-una din "Meditations philosophiques" - sunt produsele umanităţei, dar, a voi judecata dela popor şi prin popor este o himeră. nu este necesar pentru existenţa judecăţei, ca toată lumea să o cunoască. În orice caz, dacă această iniţiere trebue făcută, ea nu se face prin josnica democraţie care pare că duce la desfiinţarea oricărei culturi şi discipline superioare. Principiul că societatea există numai pentru libertatea şi traiul bun al indivizilor care o alcătuiesc, nu pare să fie potrivit cu planurile naturei, planuri în care speţa singură este luată în consideraţieşi individul pare a fi sacrificat. E de temut ca ultimul cuvânt al democraţiei astfel înţeles (mă grăbesc să spun că el se poate înţelege şi altfel) să nu fie o stare socială în care o masă degenerată n-ar avea alte preocupări decât să se bucure de plăcerile mârşave ale omului de rând".

Aşa grăeşte Renan. Fascismul respinge în democraţie absurda minciună convenţională a egalităţei politice, spiritul iresponsabilităţei colective şi povestea fericirei şi a progresului fără de sfârşit.

vineri, 7 octombrie 2011

CasaPound Italia la televiziunea germană 3sat

marți, 28 iunie 2011

Benito Mussolini, Fascismul

Pentru fascism, lumea adevărată nu este lumea materială, superficială, în care omul devine un individ izolat de toţi ceilalţi, trăind prin el însuşi şi cârmuit de o lege naturală care, instinctiv îl face să trăiască o viaţă de plăceri egoiste şi trecătoare. Omul fascismului nu este decât naţiune şi patrie; o lege morală care uneşte indivizii şi generaţiile intr-o tradiţie şi într-o misiune, suprimând instinctul de viaţă închisă în cercul restrâns al plăcerii, stabilind în datorie o viaţă superioară, liberată de limitele timpului şi ale spaţiului, o viaţă în care individul prin abnegaţie de sine, prin sacrificiul intereselor sale particulare, prin moarte chiar, realizează acea existenţă pur spirituală care face valoarea sa de om.
(Fascismul, Benito Mussolini, Tipografia ziarului "Universul", Bucureşti, 1934, pag. 21)

vineri, 29 aprilie 2011

Viva il Duce!

Benito Mussolini (29 iulie, 1883, Predappio lângă Forlì – 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra lângă Como) a fost conducătorul Italiei fasciste între anii 1922 şi 1943.
"Discursurile mele nu sunt discursuri în sensul tradiţional. Sunt elocuţiuni, o atingere între sufletul meu şi al vostru, între inima mea şi inima voastră".
"Sunt satisfăcut. Nu râvnesc nici la revanşă, nici la reevaluare".

vineri, 29 octombrie 2010

88 de ani de la Marşul asupra Romei!

28.10.1922 - 28.10.2010. S-au împlinit 88 de ani de la marşul fascist al lui Benito Mussolini, Ducele, care, împreună cu 26 de mii de camarazi a asaltat Roma masonocratică, oprindu-se temporar în Civitavecchia, Avezzano, Orte şi Segni. Cu o zi înainte, pe 27.10.2010 alţi camarazi au ocupat centre strategice în nordul Italiei. După negocierile de la Milano, dintre Benito Mussolini şi Vittorio Emanuele III, regele care a refuzat să semneze decretul legii marţiale, propus de preşedintele L. Facta, a oferit fasciştilor locuri în guvernul Salandra, patru departamente, dar Mussolini a cerut şi a obţinut un cabinet  fascist complet. Pe 28 octombrie coloanele fasciste au avut posibilitatea de a intra triumfători în Roma, fiind primiţi ca favoriţi ai mulţimii. 
Iată cum relata şeful Mişcării Legionare evenimentele petrecute în Italia.

Corneliu Zelea Codreanu, fragment din lucrarea autobiografică Pentru legionari

Tot acolo la Berlin si cam în acelasi timp, am auzit vestea uriasei izbucniri fasciste: marsul asupra Romei si victoria lui Mussolini. M-am bucurat ca de victoria tãrii mele. Existã o legãturã de simpatie între toti aceia care, în diferite pãrti ale pãmântului, îsi servesc neamul, dupã cum existã o
legãturã de simpatie între toti aceia care lucreazã la nimicirea neamurilor.
Mussolini, viteazul care cãlca balaurul în picioare, era din lumea noastrã, de aceea toate capetele de balaur se nãpusteau asupra lui jurându-i moarte. Pentru noi ceilalti, el va fi un luceafãr luminos care ne va da sperante; ne va fi dovada vie cã hâdra poate fi învinsã. O dovadã a posibilitãtilor noastre de biruintã.
Dar Mussolini nu e antisemit. Degeaba vã bucurati, soptea presa jidoveascã la urechile noastre.
Nu e vorba de ce ne bucu rãm noi; e vorba de ce vã supãrati D-voastrã devictoria lui, dacã nu e antisemit. Care e ratiunea atacurilor mondiale ale presei jidãnesti în contra lui?