Lexicon pentru naţionalişti

Pentru o adevărată Revoluţie NAŢIONALĂ şi SOCIALĂ!
din revista NAT88 (Ofensiva NS) Nr. 2.

Autarhie:
Autarhia reprezinta efortul unei natiuni de a se gospodari singura din punct de vedere economic, astfel incat aceasta sa ramana independenta. Efortul autarhic este opusul globalizarii. Chiar daca o autarhie totala este greu de atins, ar trebui sa fie fundamental datoria unui stat independent de a isi apara libertatea si capacitatea comerciala prin autarhie.

Globalizare :
Globalizarea reprezinta efortul capitalismului international de a crea cat se poate de unitar conditii globale crescatoare castigului pentru crearea fortelor de munca, exploatarii resurselor cat si pentru monopolizarea transferului marfurilor.
Impartirea muncii in toata lumea, fara a lua in considerare structurile regionale crescande, a realizat un sistem stufos de dependente, de asemenea distrugerea formelor de economie de sine-statatoare regionale si nationale.
Internationalismul :
Internationalismul este incercarea de a controla la nivel mondial popoarele, economia si modul de viata al acestora, de a le forma si a le exploata in scopul profitului. Internationalismul reprezinta opusul nationalismului : el presupune ca toti oamenii de pe planeta sunt egali, au aceleasi caracteristici si ar reprezenta o umanitate solidara. Liberalismul, marxismul cat si invatatura falsa crestina au dezvoltat in egala masura scopuri si conceptii internationaliste.

Capitalismul :
In capitalism, mijloacele de productie, cat si sistemul de impartire al bunurilor se afla in proprietate privata. Proprietarul (capitalistul, caruia ii apartine capitalul) le poate folosi in scop propriu si pentru impovararea comunitatii. Scopul sau il reprezinta numai profitul. Capitalismului ii sunt proprii elementele speculative cum ar fi comertul la bursa, fonduri de investitii, etc. Dezvoltarea intreprinzatorilor privati spre acumulari de capital anonime si mondiale, ale caror unic scop il reprezinta profitul fara limite reprezinta un lucru, care nu trebuie trecut cu vederea. De mult timp concernele internationale nu mai reprezinta deloc structuri nationale sau legate de comunitate. Concentrarea capitalului la concerne multinationale pune in pericol existenta popoarelor libere si pregateste terenul pentru “one world”.

Liberalismul :
Liberalismul vede in in “dezvoltarea libera” a bunurilor si fortelor (de cele mai mult spre impovararea comunitatii) singura forma de progres durabil pe toate domeniile convietuirii umane. Realizeaza un “stat”, care aseaza grupurilor pluraliste dintrun popor o rama formala si se axeaza spre controlul economiei cat si al intreprinderilor de interes social (de ex. caile ferate, posta, mass-media, etc.). Liberalismul doreste inlesniri economice cat si libertati pentru indivizi. “Drepturile omului” cat si “jocul liber al puterilor” ar trebui sa reprezinte prioritatea comunitatii poporului. Puterea statului este ingradita in liberalism prin atributii. “Economia libera de piata”, o actiune neingradita si egoista a capitalistului este opus influentei statale si a raspunderii sociale colective (solidaritate). Parti componente ale liberalismului sunt: individualismul, teoria Milieu (o influenta decisiva a mediului asupra indivizilor), teoria egalitatii si teoria jocului liber al puterii in economie si societate. “In liberalism popoarele ajung la pamant” (Arthur Moeller van der Bruck). Nationalistii opun falsei teorii liberale conceptul de stat ca aparator al intregului, ca purtator al comunitatii poporului.

Lobby :
Lobby-ul reprezinta un grup din afara parlamentului, care doreste sa influenteze parlamentul in folosul intereselor sale. Un parlament influentat de lobby-isti nu poate lua in considerare “vointa libera” constitutionala a membrilor alesi. Liberalismul este adus repede la granita incalcarii durabile a constitutiei prin lobby-ism. Inalta morala, pe care o atribuie liberalii parlamentului, ajunge in derizoriu prin lobby-istii corupti.

Multi- “global player”
O denumire scurta pentru concerne multinationale, pentru finantele internationale capitaliste, care nu sunt legate depopoare si necesitatile lor, ci de profit nemarginit la nivel mondial. In folosul conceptiilor “One-World” ale capitalistilor, multinationalele reprezinta purtatorii de cuvant si profitorii globalizarii.

Natiune, nationalism :
Un popor devine o natiune, atunci cand este constient de valorile sale politico-culturale si cand existenta sa este confirmata ca un intreg independent si vizibil. Poporul furnizeaza pentru aceasta punctele de plecare biologice, istorice si culturale. Esential pentru intemeierea unei natiuni reprezinta disponibilitatea unei arii statale. “Nationalismul este exprimarea comportamentului teritorial si slujeste conservarii, deci este un principiu de baza biologic. Nationalismul este progresul in scopul evolutiei.” (Gerd Waldmann) . Nationalismul este efortul popoarelor constiente politic pentru independenta, autodeterminare, libertate si unitate.

„One World”
Conceptie utopica a unei posibile lumi unice, a unui stat mondial cu o politica interna mondiala. Aceasta utopie este alimentata de credinta intr-o umanitate omogena fara traditii si legaturi. O unealta a imperialismului pentru faurirea a “one world”-ului o reprezinta “Natiunile Unite”. O metoda de impunere pe plan mondial a “valorilor vestice” o reprezinta “drepturile omului”.

Suveranitate :
Cea mai inalta si independenta forma de conducere. Purtator al suveranitatii este statul, ca reprezentant al natiunii. Statul este independent de alte state si poate incheia contracte valabile in numele poporului. Punctul de vedere intern al suveranitatii: statul, natiunea are dreptul de a isi stabili singur constitutia si propria legislatie. Internationalismul si globalizarea, cat si imerialismul “comunitatii valorilor vestice” prin intermediul S.U.A. pun in pericol suveranitatea popoarelor in mare masura.

Socialismul :
Socialismul tinteste o impartire corecta a partilor prin reclasificarea raporturilor de proprietarte si a formarii capitalului. Prin conducerea poltica sunt ipiedicata drepturi speciale economice cat si puncte de inegalitate si realizeaza corectitudinea dupa performanta. Ca la mai multi termeni, la socialism exista mai multe nuante. In intelesul politic al poporului, pe baza sistemelor politice existente de pana acuma, autointitulate socialiste, acesta este pus in egalitate cu economia comunista si astfel respins. Socialismul national cauta un echilibru intre piata si plan si nu corespunde gandirii materialiste a stangii. Nu in scopul luptei de clasa, ci in scopul inlaturarii claselor trebuie privit si inlocuit termenul socialist din punct de vedere nationalist. Iar daca stanga isi da mana cu marii capitalisti, acordand drepturi nemeritate si absorbind in societate mana de lucru ieftina pe care acestia o aduc din spatiul extra-comunitar, noi, national-socialistii ne protejam sociatatea nationala spunand ca acestia trebuie sa plece imediat si locurile de munca apartin strict autohtonilor. Nu acceptam distrugerea societatii nationale prin deformarea ei cu infuzia de elemente alogene. Dimpotriva, dorim protejarea societatii nationale, a compozitiei ei, a scopurilor ei, a destinului sau. Prin urmare, putem spune raspicat: NOI SUNTEM ADEVĂRAŢII SOCIALIŞTI!

„Comunitatea de valori vestice”
O fraza golita de sens, cu care liberalii coastei de est a SUA si adeptii acestora din Europa isi impun invataturile ca fiind nu doar corecte, ci universal aplicabile si de neclintit. Puncte de vedere diferite nu sunt tolerate. Miezul comunitatii de valori vestice il reprezinta individualismul, internationalismul, “drepturile omului” cat si conducerea economica si a capitalului prin caderea granitelor si a diferentelor nationale spre un sistem global al pietii, a procesului de castig si al egalizarii. O putere ca SUA, care straluceste prin razboaie in interesul Israelului, al producatorilor de arme si al marilor petrolisti, prin imperialism si elemente antisociale, nu este credibila de a realiza o noua ordine mondiala echitabila.