Potrivit iniţiativei legislative, care a primit un raport favorabil din partea membrilor celor două comisii, cu zece voturi "pentru" şi trei voturi "împotrivă", în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/ţigănească denumirea utilizată va fi cea de ţigan/ţigancă.
În iniţiativa legislativă a deputatului democrat-liberal se mai arată că atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului este interzisă.
Deputatul motivează necesitatea unei astfel de legi prin faptul că termenul "rom" generează confuzie pe plan internaţional.
"Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an)ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = "ţara briţilor, a englezilor"; Mauretania = maur + (et)ania = "ţara maurilor", deci România = rom + ania = "ţara romilor". E incorect. Se creează o falsă direcţionare", susţine Prigoană în motivaţia propunerii legislative.
Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisiei pentru egalitatea de şanse, întrunite în şedinţă comună, au adoptat, cu şapte voturi "pentru", trei voturi "împotrivă" şi o abţinere, un amendament al preşedintelui Comisiei pentru egalitatea de şanse, Olguţa Vasilescu (PSD), potrivit căruia atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului "ţigan" ar urma să fie sancţionată conform legislaţiei în vigoare.
În timpul dezbaterilor din comisii, liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a susţinut că acestă iniţiativă legislativă trebuie să fie adoptată.
"Nu se poate susţine ideea că vrea Consiliul Europei sau că vrea altcineva, de vreme ce ţări ale Consiliului Europei îi denumesc pe ţigani «ţigani», şi nu «romi» şi nu cred că au de gând să dea o lege prin care să îi numească altfel decât aşa cum îi numesc acum", a subliniat el.
Liberalul a subliniat că denumirea "ţigan" nu este nici jignitoare, nici peiorativă şi că niciuna dintre ţările Uniunii Europene nu are o lege specială, aşa cum are România, care să prevadă obligativitatea folosirii denumirii "rom".
Vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Emilian Frâncu (PNL), a precizat că ţiganii au venit în România însoţind hoardele tătare, în secolul al XIII-lea, el subliniind că acest termen nu are nicio conotaţie negativă, fiind folosit încă din perioada domniei lui Mircea cel Bătrân.
El a arătat că, în judeţul Vâlcea, unde a fost ales, etnicii romi se simt jigniţi dacă sunt apelaţi astfel, ei preferând denumirea "ţigan".
Liberalul a susţinut că anumiţi lideri doresc să se păstreze denumirea "rom" pentru a crea anumite confuzii.
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru egalitate de şanse, Olguţa Vasilescu (PSD), s-a pronunţat pentru adoptarea iniţiativei legislative. Ea a afirmat că sunt reprezentanţi importanţi ai acestei etnii care se declară ei înşişi "ţigani" şi sunt mândri de acest lucru, Vasilescu dând exemplul lui Mădălin Voicu şi al lui Damian Drăghici.
Senatorul PSD Elena Mitrea a spus, la rândul său, că revenirea la denumirea "ţigan" ar îndrepta o greşeală şi că nu este normal ca denumirea "rom" să fie asimilată cu România.
Senatorul independent Constantin Cibu a susţinut şi el iniţiativa lui Silviu Prigoană. El a spus că Parlamentul a făcut o greşeală, "datorită toleranţei", atunci când când a introdus obligativitatea folosirii termenului "rom", astfel încât s-a ajuns ca denumirea unei ţări să fie asimilată cu denumirea unei etnii, "cu toate consecinţele negative".
În replică, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Senat, Gyorgy Frunda (UDMR), a susţinut că, din punctul său de vedere, noţiunea "ţigan", care provine din limba greacă, este peiorativă.
El a menţionat că toate tratatele internaţionale prevăd dreptul fiecărei naţiuni de a se denumi cum doreşte.
Senatorul le-a spus colegilor săi că romii din mai multe ţări s-au întrunit, în 1971, la Londra, în cadrul primului Congres mondial al acestora, în care s-au declarat romi, această decizie fiind recunoscută, ulterior, de tratate internaţionale ale Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei.
El i-a atenţionat pe membrii celor două comisii că, dacă vor aviza favorabil această iniţiativă legislativă, România riscă să fie condamnată la CEDO, având în vedere prevederile Convenţiei Europene şi ale Tratatului Uniunii, care interzic discriminarea şi interzic dreptul altora de a se pronunţa în legătura cu soarta altor etnii.
"Ar fi împotriva intereselor României ca în documentele oficiale, în limbajul oficial, inclusiv parlamentar, să vorbim despre ţigani", a mai spus senatorul Uniunii.
Propunere legislativă privind terminologia oficială utilizată pentru etnia ţiganilor va fi dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Guvernul este de acord cu schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din "rom" în "ţigan", propusă într-o iniţiativă parlamentară, bazându-se pe recomandările Academiei Române, precum şi pe faptul că acesta este termenul folosit în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse ministeriale, la începutul lunii decembrie 2010.
Organizaţii civice au organizat, atunci, un protest în faţa Palatul Victoria, nemulţumite de intenţia de a schimba oficial denumirea de "rom" cu cea de "ţigan".
În timp ce Academia Română a transmis Guvernului că susţine promovarea iniţitativei legislative, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Agenţia Naţională pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au arătat că nu susţin propunerea deputatului.
Academia Română a transmis Guvernului că termenul "ţigan" reprezintă "numele corect al acestei populaţii transnaţionale".
"În multe ţări din spaţiul european este utilizat fără nicio restricţie un cuvânt având aceeaşi origine, respectiv aceeaşi evoluţie a semnificaţiei cu lexemul românesc: 'tsiganes' în franceză, 'zingari' în italiană, 'Zigeuner' în germană, 'tzigani' în rusă şi polonă, 'cigany' în maghiară, 'ciganin' în bulgară şi sârbă, 'cigano' în portugheză, 'zigenare' în neerlandeză", se arată în adresa Academiei Române către Guvern.
Instituţiile care nu susţin iniţiativa deputatului au invocat rezoluţii sau rapoarte ale Consiliului Europei, care recomandă folosirea termenului "rom", dar şi Memorandumul Ministerului Afacerilor Externe nr. D2/1094/2000, care a stabilit folosirea termenului de rom în paralel cu formulele alternative romanes/ gipsies/ romi/ ţigani în corespondenţa ministerului cu organizaţiile internaţionale.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a comunicat Guvernului că, în luna aprilie, a decis prin Hotărâre a Consiliului Director că înlocuirea termenului "rom" cu cel de "ţigan" nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil de un scop legitim.
Departamentul pentru Afaceri Europene a precizat, la rândul său, că modificarea terminologiei în legislaţia naţională nu ar contraveni legislaţiei europene, însă ar avea consecinţe la nivel european având în vedere terminologia folosită la nivelul Uniunii Europene de către organizaţiile nonguvernamentale specifice şi, mai ales, având în vedere recomandarea Consiliului Europei de folosire a terminologiei "rom".
Spre deosebire de Academia Română, Ministerul Culturii arată că nu susţine iniţiativa deputatului, deoarece "rrom" este "termenul corect ştiinţific", reprezentând un cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenţei etnice a romilor.
"În Ţările Române, încă de la prima atestare a romilor, din 1385, semnalată tot în documentele unei mânăstiri, Vodiţa, termenul 'aţigan', care a devenit mai târziu 'ţigan', desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia", se spune în adresa transmisă Guvernului de către Ministerul Culturii.
Ministerul de Externe a transmis Guvernului şi observaţia că iniţiativa nu permite atingerea scopului invocat, respectiv de a pune capăt confuziei generate pe plan internaţional de similitudinea dintre numele României şi al naţiunii române, pe de o parte, şi romi, pe de altă parte.
"Dacă o astfel de confuzie există în rândul cetăţenilor străini, ea nu va fi eliminată prin înlocuirea termenului 'rom' în România, întrucât decizia autorităţilor române nu va produce efecte pe teritoriul altor state. Prin urmare, cetăţenii străini vor continua să utilizeze termenul corespunzător celui utilizat actualmente în limba română (de exemplu, 'Roma' în limba engleză, 'les romes' în limba franceză)", precizează Ministerul de Externe. sursa: mediafax.ro
În iniţiativa legislativă a deputatului democrat-liberal se mai arată că atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului este interzisă.
Deputatul motivează necesitatea unei astfel de legi prin faptul că termenul "rom" generează confuzie pe plan internaţional.
"Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an)ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = "ţara briţilor, a englezilor"; Mauretania = maur + (et)ania = "ţara maurilor", deci România = rom + ania = "ţara romilor". E incorect. Se creează o falsă direcţionare", susţine Prigoană în motivaţia propunerii legislative.
Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisiei pentru egalitatea de şanse, întrunite în şedinţă comună, au adoptat, cu şapte voturi "pentru", trei voturi "împotrivă" şi o abţinere, un amendament al preşedintelui Comisiei pentru egalitatea de şanse, Olguţa Vasilescu (PSD), potrivit căruia atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului "ţigan" ar urma să fie sancţionată conform legislaţiei în vigoare.
În timpul dezbaterilor din comisii, liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, a susţinut că acestă iniţiativă legislativă trebuie să fie adoptată.
"Nu se poate susţine ideea că vrea Consiliul Europei sau că vrea altcineva, de vreme ce ţări ale Consiliului Europei îi denumesc pe ţigani «ţigani», şi nu «romi» şi nu cred că au de gând să dea o lege prin care să îi numească altfel decât aşa cum îi numesc acum", a subliniat el.
Liberalul a subliniat că denumirea "ţigan" nu este nici jignitoare, nici peiorativă şi că niciuna dintre ţările Uniunii Europene nu are o lege specială, aşa cum are România, care să prevadă obligativitatea folosirii denumirii "rom".
Vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Emilian Frâncu (PNL), a precizat că ţiganii au venit în România însoţind hoardele tătare, în secolul al XIII-lea, el subliniind că acest termen nu are nicio conotaţie negativă, fiind folosit încă din perioada domniei lui Mircea cel Bătrân.
El a arătat că, în judeţul Vâlcea, unde a fost ales, etnicii romi se simt jigniţi dacă sunt apelaţi astfel, ei preferând denumirea "ţigan".
Liberalul a susţinut că anumiţi lideri doresc să se păstreze denumirea "rom" pentru a crea anumite confuzii.
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru egalitate de şanse, Olguţa Vasilescu (PSD), s-a pronunţat pentru adoptarea iniţiativei legislative. Ea a afirmat că sunt reprezentanţi importanţi ai acestei etnii care se declară ei înşişi "ţigani" şi sunt mândri de acest lucru, Vasilescu dând exemplul lui Mădălin Voicu şi al lui Damian Drăghici.
Senatorul PSD Elena Mitrea a spus, la rândul său, că revenirea la denumirea "ţigan" ar îndrepta o greşeală şi că nu este normal ca denumirea "rom" să fie asimilată cu România.
Senatorul independent Constantin Cibu a susţinut şi el iniţiativa lui Silviu Prigoană. El a spus că Parlamentul a făcut o greşeală, "datorită toleranţei", atunci când când a introdus obligativitatea folosirii termenului "rom", astfel încât s-a ajuns ca denumirea unei ţări să fie asimilată cu denumirea unei etnii, "cu toate consecinţele negative".
În replică, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Senat, Gyorgy Frunda (UDMR), a susţinut că, din punctul său de vedere, noţiunea "ţigan", care provine din limba greacă, este peiorativă.
El a menţionat că toate tratatele internaţionale prevăd dreptul fiecărei naţiuni de a se denumi cum doreşte.
Senatorul le-a spus colegilor săi că romii din mai multe ţări s-au întrunit, în 1971, la Londra, în cadrul primului Congres mondial al acestora, în care s-au declarat romi, această decizie fiind recunoscută, ulterior, de tratate internaţionale ale Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei.
El i-a atenţionat pe membrii celor două comisii că, dacă vor aviza favorabil această iniţiativă legislativă, România riscă să fie condamnată la CEDO, având în vedere prevederile Convenţiei Europene şi ale Tratatului Uniunii, care interzic discriminarea şi interzic dreptul altora de a se pronunţa în legătura cu soarta altor etnii.
"Ar fi împotriva intereselor României ca în documentele oficiale, în limbajul oficial, inclusiv parlamentar, să vorbim despre ţigani", a mai spus senatorul Uniunii.
Propunere legislativă privind terminologia oficială utilizată pentru etnia ţiganilor va fi dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Guvernul este de acord cu schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din "rom" în "ţigan", propusă într-o iniţiativă parlamentară, bazându-se pe recomandările Academiei Române, precum şi pe faptul că acesta este termenul folosit în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse ministeriale, la începutul lunii decembrie 2010.
Organizaţii civice au organizat, atunci, un protest în faţa Palatul Victoria, nemulţumite de intenţia de a schimba oficial denumirea de "rom" cu cea de "ţigan".
În timp ce Academia Română a transmis Guvernului că susţine promovarea iniţitativei legislative, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Agenţia Naţională pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au arătat că nu susţin propunerea deputatului.
Academia Română a transmis Guvernului că termenul "ţigan" reprezintă "numele corect al acestei populaţii transnaţionale".
"În multe ţări din spaţiul european este utilizat fără nicio restricţie un cuvânt având aceeaşi origine, respectiv aceeaşi evoluţie a semnificaţiei cu lexemul românesc: 'tsiganes' în franceză, 'zingari' în italiană, 'Zigeuner' în germană, 'tzigani' în rusă şi polonă, 'cigany' în maghiară, 'ciganin' în bulgară şi sârbă, 'cigano' în portugheză, 'zigenare' în neerlandeză", se arată în adresa Academiei Române către Guvern.
Instituţiile care nu susţin iniţiativa deputatului au invocat rezoluţii sau rapoarte ale Consiliului Europei, care recomandă folosirea termenului "rom", dar şi Memorandumul Ministerului Afacerilor Externe nr. D2/1094/2000, care a stabilit folosirea termenului de rom în paralel cu formulele alternative romanes/ gipsies/ romi/ ţigani în corespondenţa ministerului cu organizaţiile internaţionale.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a comunicat Guvernului că, în luna aprilie, a decis prin Hotărâre a Consiliului Director că înlocuirea termenului "rom" cu cel de "ţigan" nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil de un scop legitim.
Departamentul pentru Afaceri Europene a precizat, la rândul său, că modificarea terminologiei în legislaţia naţională nu ar contraveni legislaţiei europene, însă ar avea consecinţe la nivel european având în vedere terminologia folosită la nivelul Uniunii Europene de către organizaţiile nonguvernamentale specifice şi, mai ales, având în vedere recomandarea Consiliului Europei de folosire a terminologiei "rom".
Spre deosebire de Academia Română, Ministerul Culturii arată că nu susţine iniţiativa deputatului, deoarece "rrom" este "termenul corect ştiinţific", reprezentând un cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenţei etnice a romilor.
"În Ţările Române, încă de la prima atestare a romilor, din 1385, semnalată tot în documentele unei mânăstiri, Vodiţa, termenul 'aţigan', care a devenit mai târziu 'ţigan', desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia", se spune în adresa transmisă Guvernului de către Ministerul Culturii.
Ministerul de Externe a transmis Guvernului şi observaţia că iniţiativa nu permite atingerea scopului invocat, respectiv de a pune capăt confuziei generate pe plan internaţional de similitudinea dintre numele României şi al naţiunii române, pe de o parte, şi romi, pe de altă parte.
"Dacă o astfel de confuzie există în rândul cetăţenilor străini, ea nu va fi eliminată prin înlocuirea termenului 'rom' în România, întrucât decizia autorităţilor române nu va produce efecte pe teritoriul altor state. Prin urmare, cetăţenii străini vor continua să utilizeze termenul corespunzător celui utilizat actualmente în limba română (de exemplu, 'Roma' în limba engleză, 'les romes' în limba franceză)", precizează Ministerul de Externe. sursa: mediafax.ro
1 comentarii:
Noi suntem ţigani"
Santirhaz Marchidon (39 de ani) spune că se mândreşte cu titulatura de ţigan. „Ce, noi suntem români să ni se spună rromi? Eu chiar vreau să-mi zică lumea pe stradă «uite-l şi pe ţiganul de Santirhaz». Am fost plecat în Italia şi acolo nimeni nu a ţinut cont ce naţie sunt. Aşa că nu văd de ce se face atâta vâlvă pe propunerea deputatului Silviu Prigoană. Sincer să vă spun, noi suntem mai deştepţi ca românii, de mici ştim două limbi să vorbim", a declarat Santirhaz Marchidon, pe care părinţii l-au botezat astfel după personajul Old Shatterhand din celebrul roman „Winnetou".
http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Santirhaz_se_vrea_tigan-iar_Tiganca_se_vrea_rroma_0_420558520.html
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”