AVERILE ŢIGANILOR: Saga clanului Cârpaci, cei mai mari evazionişti din vestul ţării

Câteva familii deţin cam tot centrul Timişoarei, experţii evaluându-le tezaurul imobiliar la halucinanta sumă de 250 milioane de euro. Bogăţia lor pare picată din cer pentru că n-au firme şi nu plătesc impozite niciodată.

LA VEDERE
Palatele familiei Cârpaci îți iau piuitul. Proprietățile sunt construite din bani nedeclarați

Sursa foto: LUPTA NS

Li se spune "ţigani de mătase". Clanurile Cârpaci şi Stancu din Timişoara stăpânesc Centrul Istoric al Timişoarei, iar averea lor a devenit aproape o dezbatere naţională. Sunt blazaţi, stau în umbră, seamănă cu Don Corleone din "Naşul", par nişte înţelepţi deşi sunt analfabeţi, la propriu.

Nici măcar asta nu e problema, ci o controversă elementară într-un stat de drept: ţiganii bogaţi ai Timişoarei nu-şi pot justifica averile prin afaceri la vedere şi nu plătesc niciodată taxe la stat, mai puţin impozitele pe numeroasele lor clădiri.

Ca şi în cazul bulibaşei Ferdinand, din Moldova, a cărui poveste a fost relatată de EVZ săptămâna trecută, bogăţia lui Ionelaş Cârpaci pare picată din cer. Iar Fiscul nu i-a făcut niciodată probleme.

Locuieşte într-un palat pe malul Begăi

Potrivit Vertical News, cei mai bogaţi ţigani din România sunt la Timişoara. Ionelaş Cârpaci are o avere estimată la 13 milioane de euro, dar nicio afacere la vedere.

În cea mai mare parte, averea lui înseamnă proprietăţi imobiliare. Banii i-a făcut, conform surselor judiciare care descriu mecanismul, "prin tranzacţii imobiliare ilicite şi conducând reţele de cerşetorie în Vest, imediat după Revoluţie".

A tatonat şi afacerile cu fier vechi, dar a renunţat, pentru că învârtelile imobiliare îi aduceau mai mulţi bani. Ionelaş Cârpaci locuieşte într- o vilă cu turnuri, placată cu marmură, plasată pe malul Begăi.

În curte are doar maşini de lux: un BMW X5, două Audi (Q7 şi Q5) şi un Mercedes, toate înmatriculate cu numere de Germania. Trăieşte retras, iar la telefon nu răspunde niciodată direct, având tot timpul un valet care îţi spune dacă stăpânul este sau nu disponibil.

A brevetat "reţeta preluării ostile"

Sclipirea lui de geniu i-a adus averea, Cârpaci fiind primul care a pus la cale "reţeta imobiliară ţigănească", o metodă imbatabilă de a pune mâna pe cele mai bune case şi vile din centrul Timişoarei.

NAŞUL. Ionelaş Cârpaci, aflat în plan secund, are o avere imposibil de estimat. Fiscul încă nu-l caută
FOTO: ADRIAN PÂCLIŞAN

Ulterior, metoda lui a fost preluată de alţi membri ai comunităţii ţigăneşti, formând o clasă de îmbogăţiţi peste noapte. Reţeta era simplă. Cumpăra cel mai ieftin apartament dintr-un imobil şi apoi băga înăuntru o familie săracă, iar aceasta le făcea viaţa un chin celorlalţi locatari.

Victimele lor spun lucruri care par desprinse din filme; inundau apartamentele inferioare, copiii urinau pe uşile vecinilor, le aruncau în faţa intrării ouă clocite sau pisici moarte, îi înjurau şi făceau totul ca să îi sperie. În câteva luni, oamenii cedau şi vindeau părţile lor din clădire la preţuri derizorii.

"Ţiganii au cărat apă în camere şi au astupat scurgerea de la balconul lor astfel încât apa să nu iasă afară, ci să băltească în casă şi, până la urmă, să se scurgă la vecinii de la etajul I, pe care doreau să îi facă să plece şi să le vândă lor ieftin. Puneau copiii să urineze pe uşi sau să îşi fac nevoile în faţa oamenilor", povesteşte Vladimir Voiasciuc, una din victimele ţiganilor.

Potlogăriile sale imobiliare, tolerate de autorităţi

În timp, Ionelaş Cârpaci şi-a perfecţionat strategiile imobiliare. A înşelat bătrâni cărora le promitea sute de mii de euro pe câte o casă şi le dădea avans câteva mii, punându-i să semneze în alb.

Într-un dosar aflat în cercetări, liderul ţiganilor din Timişoara a falsificat acte prin care devenea proprietarul unor terenuri evaluate la 500.000 de euro dar care aparţineau de fapt Primăriei. Ţeapa a ieşit la iveală după ce a vândut terenul unei firme.

Unele imobile intrate ilegal în proprietatea lui Cârpaci sunt monumente istorice. Un exemplu este Casa Muhle (Foto: Lupta NS), o vilă splendidă în care a locuit primul florar imperial austriac din Banat. Cârpaci a pus mâna şi pe o parte din clădirea în care funcţionează Institutul Francez, falsificând semnătura unuia dintre cei trei moştenitori legali ai clădirii.

Numărul total al pro prietăţilor lui este de ordinul zecilor. Aici intră palate, apartamente în vile şi case vechi, terenuri. În afară de terenuri, vile şi clădiri de patrimoniu, averea îi este sporită şi de cele zece palate funerare. Cârpaci este şi proprietarul mai multor cavouri placate cu marmură într-un cimitir din Timişoara.

Cu marmură adusă din Italia, turnuleţe şi termopane la exterior, canapele, fotolii şi televizoare plate în incintă, fiecare dintre palatele în miniatură, este evaluat la peste 10.000 de euro. Cârpaci a cumpărat şi un cavou gotic, cu o turlă de cinci metri dintr-un cimitir timişorean, ca să îşi îngroape morţii.

Apărarea lui: "Sunt analfabet"

Recent, Cârpaci şi-a schimbat numele în Sandner, mişcare prin care încearcă să-şi păstreze imaginea nepătată după ce Parchetul l-a trimis în judecată pentru mai multe ilegalităţi imobiliare.

"E o practică uzuală la ţigani să-şi schimbe numele atunci când încep să aibă probleme cu oamenii legii", explică şeful DNA Timişoara, Tamaş Schiffbeck. Anul trecut, Cârpaci şi nouă acoliţi au fost arestaţi în primul dosar al mafiei imobiliare ţigăneşti.

Este vorba de o fraudă imobiliară de 550.000 de euro, fiind acuzat de fals, uz de fals, înşelăciune, instigare la abuz în serviciu. În schema infracţională a intrat şi notarul Safta Criste, soţia fostului Procuror General al României.

De un an, procesul se tot amână, iar liderul romilor, judecat în libertate, nu are voie să părăsească oraşul. El a negat toate acuzaţiile, apărându-se astfel: "Nu puteam comite aceste fapte deoarece sunt analfabet. Nu aş reuşi nici să citesc aceste dispoziţii, dar să le falsific?", a declarat Cârpaci la una dintre înfăţişări.

341.057 de lei, datorii la stat pe singura firmă înregistrată în rândul clanurilor de ţigani din Timişoara

COMISII ROGATORII

Nemţii îi caută, ai noştri stau

Autorităţile occidentale solicită periodic ajutorul în cadrul unor comisii rogatorii, pentru anchetarea unor evaziuni fiscale în care sunt vehiculate sume mari.

Cea mai recentă comisie rogatorie a fost constituită în octombrie, anul trecut, şi i-a avut în vizor pe bărbaţii din clanul Stancu.

Descinderile efectuate, la solicitarea procurorilor germani, vizau fraude de natură economică cu un prejudiciu estimat la peste un milion de euro.

În urma descinderilor, procurorii au ridicat 40 de kilograme de documente, în mai mulţi saci, din palatul lui Tibi Stacu şi din cel al cumnatului său, Nicolae.

FĂRĂ VENITURI

Afară dau tunul, aici îşi cheltuie banii

Cârpaci este secondat în topul celor mai bogaţi ţigani din România de alţi timişoreni, cuplul Lucia Seifert şi Petru Jurj. Cei doi deţin case şi terenuri estimate pe piaţa imobiliară la 11 milioane de euro.

Pe numele lor nu a fost înregistrată, niciodată, vreo firmă. Acuzaţi anul trecut de înşelăciune, şantaj, falsuri şi ameninţări, într-un dosar iniţiat de DIICOT, au fost până la urmă achitaţi. Clanul Stancu ocupă locul al treilea în topul ţiganilor bogaţi. Tibi Stancu are trei palate.

Unul, e replică după Palatul CEC din Bucureşti, altul este situat pe Aleea Rozelor, la un minut de Primărie, cu vedere spre cel mai celebru parc din oraş. Niciunul dintre imobile nu este trecut pe numele lui. Locuieşte, oficial, în casa nevestei, Biza.

Mai are diverse proprietăţi, de la maşini la apartamente sau vile în zone bine poziţionate din Timişoara şi Recaş. Averea lui Tibi Stancu, evaluată la la 10 milioane de euro, a apărut brusc, după Revoluţie, după ce a plecat cu familia în Germania.

Surse din Poliţie spun că acesta s-ar fi ocupat de reţele de prostituţie, însă, oficial, nu a fost niciodată acuzat de proxenetism. Pe numele soţiei sale, Biza, există, din 1991, o singură firmă, care din anul 2000 nu a mai funcţionat. Firma are datorii la stat de 200.000 de lei.

OPULENŢĂ AFIŞATĂ

Le plac doar Ferrari, Porsche, Lamborghini

PE FAŢĂ. Clanurilor bogate le place să-şi arate averea în ochii lumii

FOTO: ADRIAN PÎCLIŞAN

Ofiţerii care au urmărit evoluţia fulminantă a celor mai bogate clanuri de ţigani din Timişoare le estimează întregul patrimoniu imobiliar la 250 milioane de euro. Pentru că n-au firme şi nicio afacere la vedere, procurorii DNA îi suspectează de activităţi ilegale: reţele de prostituţie şi cerşetorie în Occident - Germania fiind ca a doua ţară pentru Ionelaş Cârpaci - furturi de maşini de lux, trafic de persoane şi de droguri.

Marile clanuri din Timişoara au propriii locotenenţi în ţările din Vest, banii câştigaţi acolo intrând în palatele şi maşinile extrem de scumpe pe care le afişează în oraşul de pe Bega. Romii bogaţi se plimbă în Ferrari, Porsche, Bentley şi Lamborghini.

Pentru a nu avea probleme cu inspectorii Primăriei, îşi plătesc la început de an taxele locale pe maşini şi clădiri. "Îşi trimit câte un delegat care achită tot", spune Adrian Bodo, directorul economic al Primăriei Timişoara. De Sfânta Maria, toţi romii se întorc din Occident şi se plimbă prin oraş în limuzine decapotabile. Vara se încuscresc între ei şi nunţile sunt de un lux orbitor.

CÂRPACI ESTE INEXISTENT LA FISC

Ţara milionarilor fără nicio afacere

Nici pe numele Ionelaş Cârpaci nici pe cel nou, Ionel Sandner, nu există înregistrată nicio firmă la organele de evidenţă fiscală. Nici pe numele soţiei lui Cârpaci nu există înregistrată vreo afacere. Nicio altă rudă a lui nu are vreo afacere, deşi clanul e mare şi bogat. Un singur verişor, Joiţă Cârpaci, cunoscut ca "Joe Marinescu", deţine un business.

Este o firmă de leasing şi închirieri auto, Joe Auto Rent SRL, înfiinţată în 2007. Anul trecut, compania cu un singur angajat a avut o cifră de afaceri de peste 18.000 de lei, însă datoriile faţă de stat au fost de cinci ori mai mari.

Fiscul nu acţioneză din proprie iniţiativă

Nici Ionelaş Cârpaci, nici Mirela Stanca, soţia sa, nu au fost vreodată în atenţia organelor fiscale. "Poate că dacă am fi avut vreo reclamaţie, am fi făcut o anchetă. Însă nu am avut. Noi altfel nu putem acţiona. Abia de puţin timp există un organism înfiinţat la nivelul ANAF, o direcţie de control a averilor care va fi operaţională din acest an", a explicat Mircea Călin, şeful Direcţiei Generale a Finanţelor Timiş.

A plătit 700.000 de euro peste noapte

Iată un exemplu de evaziune în cadrul acestui clan: Petru Sporer, zis Baronu (a cărui familie deţine o benzinărie, Baron Oil), apare la Registrul Comerţului asociat şi administrator în firma de transporturi de mărfuri, MD Baron Trans - Prod SRL, înfiinţată în 1994.

Ultimul an în care a avut o cifră de afaceri a fost 2008, 1.134 de lei. Apoi a acumulat doar datorii, de peste două milioane de lei.

Aici intervine partea picantă a poveştii: "În 2009, finanţele au pus poprire pe ceva bunuri pentru recuperarea datoriilor. Până la finele anului trecut Baronu avea restanţe la bugetul de stat de 2.866.203 de lei. În trimestrul doi al lui 2011 aceste restanţe au scăzut la 12.905 lei. Cu alte cuvinte, dintr-o companie care nu a mai făcut nicio tranzacţie din 2008, au avut bani să achite restanţe cifrate la 700.000 de euro", explică un analist financiar consultat în acest articol.

Tun de 1 milion de euro

Ca şi cum matrapazlâcurile imobiliare nu ar fi fost suficiente, recent Ionelaş Cârpaci şi-a rotunjit averea cu 27 de kilograme de aur. Împreună cu Mirela Stanca, Ionelaş Cârpaci a mai reuşit un tun de proporţii.

El s-a dus în faţa instanţei şi a susţinut că în timpul comuniştilor a fost persecutat şi că are de recuperat de la statul român zeci de kilograme de aur care îi fusese confiscat. Martor de serviciu a fost un securist de dinainte de 1989. Aşa i s-au restituit 27 de kilograme de aur (a căror valoare trece de un milion de euro).

Blejnar îi va vizita anul acesta

Preşedintele Fiscului, Sorin Blejnar, susţine însă că funia se apropie de par şi că noile reglementări vor face declararea averilor o problemă mult mai serioasă, permiţând confiscarea bunurilor ce nu pot fi justificate: "Metodele indirecte de control, care au intrat în vigoare începând de anul trecut, ne oferă posibilitatea să verificăm şi să determinăm veniturile nedeclarate la organele fiscale".

Potrivit acestuia, veniturile reale pot fi determinate pe baza achiziţiilor realizate, conturilor bancare etc.

www.evz.ro