Alt palat țigănesc al interlopului Bercea Mondialu va fi demolat

După ce, în luna decembrie, Primăria Slatina intra cu utilajele grele peste una dintre vilele ridicate ilegal în oraş de către Sandu Anghel, alias Bercea Mondialu’, iată că, marţi - 3 iulie, municipalitatea a mai obţinut o victorie similară în faţa interlopului. Magistraţii Curţii de Apel Craiova au respins recursul formulat de avocaţii lui Bercea în ce priveşte anularea unei sentinţe a Tribunalului Olt şi Judecătoriei Slatina privind demolarea a încă o casă construită ilegal de acesta în municipiu.

Imobilul ce urmează a fi demolat este amplasat pe strada Piteşti, lângă restaurantul “Roky”, vizavi de noul hypermarket Dedeman.

România, te iubesc! Clanurile de țigani care domină Timisoara, cu averi de milioane de euro

Clanurile țigănești și-au împărțit, nu neapărat frățește, majoritatea clădirilor vechi din centrul Timișoarei. Locuitorii zonelor au privit neputinciosi.

Cei care ar fi trebuit sa intervina sunt banuiti de complicitate. Iar daca autoritatile romane nu reactioneaza, reactioneaza strainii.

La sfarsitul anului trecut, o ampla actiune a procurorilor germani a ajuns pana in Timisoara - perchezitii si confiscari de documente. Se vorbeste despre o banda care a fraudat statul german cu milioane de euro, iar membri ei sunt personaje cunoscute prin afacerile lor imobiliare in orasul de pe Bega.

O echipa a emisiunii "Romania te iubesc" a pornit pe urmele banilor pana in Germania, in Frankfurt si Augsburg.

Ţara tunurilor: cum s-au făcut ţiganii stăpâni pe spitalele româneşti

Şapte unităţi spitaliceşti sunt în proprietatea mafiei imobiliare, a celebrelor clanuri ţigăneşti care stăpânesc Timişoara.

Unicat în România, ţara tunurilor: clanurile ţigăneşti din Timişoara au în proprietate şapte unităţi spitaliceşti. Mafia imobiliară a pus de mult stăpânire pe zeci de clădiri istorice din centrul oraşului de pe Bega, dar modul în care au ajuns să perceapă chirii pe saloanele pline cu bolnavi e de domeniul absurdului. Pentru clădirile de interes public, legea prevede dreptul de preemţiune al autorităţilor, dar moştenitorii au cerut preţuri exorbitante.

În spate se afla mafia imobi­liară locală, care le-a cum­­părat ulterior la preţuri "confidenţiale". Vişinel Stancu a devenit vedetă naţională, în urmă cu o lună, după ce şi-a cărat canapelele în salonul bolnavilor cu cancer de la Secţia de Chimioterapie, spunându-le că acolo "e casa lui". Şantajul a avut succes: spitalul a negociat cu el chiria pe care şi-o dorea.

Casa florarului Muhle, distrusă de mafia imobiliară țigănească. Autoritățile au asistat ani de zile nepăsătoare la distrugerea patrimoniului arhitectural timișorean.

Cel mai bogat țigan din România, Ionelaș Cârpaci, alias Ionel Sandner, demolează un monument de patrimoniu, fără ca autorităților să le pese. Casa Muhle, fosta reşedinţă a primului florar imperial din Banat, a rămas, în prima fază, fără acoperiș. Dacă totul merge conform planului lui Cârpaci, acesta își va ridica un nou palat.

Casa Muhle a fost unul dintre cele mai frumoase imobile ale Timișoarei. Construită în secolul al XIX-lea, ea aparținut florarului Wilhelm Muhle, întemeietorul Parcului Rozelor și creatorul primului soi de trandafir românesc. Imobilul a fost naționalizat de comuniști, iar în deceniul trecut a intrat în posesia lui Ionelaș Cârpaci.

Un personaj fictiv și o dispoziție de primar. Cum a pus Clanul Cârpaci stăpânire pe Timișoara

Ionelas Carpaci, unul dintre cele mai controversate personaje din Timisoara, despre care se spune ca ar fi acaparat imobilele din centrul vechi al orasului, a ajuns din nou in fata magistratilor.

Marti, la Curtea de Apel a fost un nou termen in dosarul in care individul este acuzat de fals, uz de fals si inselaciune.

Alaturi de el sunt cercetati functionari publici, notari si angajati de la cadastru. Cu totii sustin ca sunt nevinovati.

Medicii timişoreni, disperaţi. Cel mai bogat clan ţigănesc din România a cumpărat Spitalul de Copii

Mafia imobiliră țigănescă lasă în stradă bolnavii de cancer

Amenintati cu evacuarea de un clan tiganesc, medicii celui mai mare spital de copii din Vestul tarii sunt in pragul disperarii. Se asteapta ca dintr-un moment in altul sa ajunga in strada cu tot cu pacienti.

Noii proprietari ai cladirii in care functioneaza clinica TBC si laboratorul sunt din neamul Carpaci. Acestia au reusit sa puna mana pe o buna parte din centrul istoric al Timisoarei, dar si pe diverse institutii sanitare. Carpaci a dat de urma mostenitorilor legali si a cumparat direct sau prin intermediari drepturile litigioase la preturi derizorii.

Cladirea din centrul Timisoarei in care se afla spitalul de copii a fost retrocedata fostilor proprietari in anul 1995. Prin vanzari succesive a ajuns in posesia lui Carpaci. N-a trecut mult si oamenii acestuia au cerut evacuarea.

Cand si-au dat seama ca vor ajunge in strada, medicii au demarat o campanie de strangere de fonduri pentru construirea unei alte cladiri. Din pacate, intr-o luna s-au strans doar cateva sute de lei.

Fostul prefect Ovidiu Drăgănescu candidează la Primăria Timişoara sub sloganul „Să facem ordine pe Loga!” Le este teamă contracandidaţilor săi?

Lupta pentru funcţia de primar al Timişoarei se încinge după ce fostul prefect de Timiş, Ovidiu Drăgănescu şi-a anunţat candidatura. Drăgănescu candidează ca independent.

Fostul prefect Ovidiu Drăgănescu şi-a anunţat candidatura la Primăria Timişoara, fiind al treilea candidat mai notoriu, după Nicolae Robu şi Gheorghe Ciuhandu. După mai bine de doi ani de stat pe tuşă, Drăgănescu revine în viaţa publică printr-un anunţ cel puţin surprinzător.

Fostul prefect de Timiş, Ovidiu Drăgănescu, este foarte hotărât să candideze la Primăria Timişoara pentru a-i lua locul actualului primar, Gheorghe Ciuhandu. „Sunt hotărât să candidez. Eu nu mă uit la cine sunt candidaţii. Mă uit la programele lor şi cel puţin 10-15 probleme ale oraşului nu sunt atinse", a spus Drăgănescu. Acesta vrea să câştige alegerile prin promisiuni legate de rezolvarea problemelor de mediu, de patrimoniu şi de infrastructură.

„Nu pot accepta ca timişorean să văd că oraşul florilor este cel mai poluat şi mai zgomotos oraş din România. Toate problemele pe care le-am atins ca prefect vor fi în programul meu", a mai spus fostul prefect. În perioada în care a fost reprezentant al Guvernului în teritoriu, Drăgănescu s-a făcut remarcat prin lupta împotriva mafiei imobiliare ţigăneşti. De altfel, la una din acţiuni, Drăgănescu chiar a fost ameninţat de un grup de ţigani.

adevarul.ro: „Un timişorean care se luptă cu mafia imobiliară ţigănească va candida pentru fotoliul de consilier pe listele unui fost partid legionar”

Vladimir Voiasciuc, luptătorul contra corupţiei şi mafiei imobiliare, anunţă că va candida la alegerile locale din Timişoara!

Vladimir Voiasciuc, proprietarul unei săli de culturism, s-a luptat ani de zile cu mafia imobiliară ţigănească. A reușit să adune dovezi pentru a demonstra cum operează țiganii pentru a acapara casele din zona centrală.

Timişoreanul Vladimir Voiasciuc, omul care de ani de zile se luptă, pe cheltuiala lui, cu mafia imobiliară ţigănească din Timişoara, va candida pentru un post de consilier pe listele Partidului Pentru Patrie.

“Vreau să mulțumesc sutelor de concitadini care au semnat pentru susținerea candidaturii mele la alegerile locale, în calitate de independent, pentru funcția de consilier al municipiului. Devansarea alegerilor locale, prin fixarea acestora la data de 10 iunie 2012, ne-a scurtat considerabil perioada de pregătire pentru participarea la cursa electorală.

Lupta NS în dialog cu o victimă a clanurilor țigănesti din Timișoara

Mafia imobiliră țigănescă lasă în stradă bolnavii de cancer

Autorul moral al acestei situaţii de necrezut este Primăria Timişoara

Vişinel Stanca, unul dintre capii mafiei imobiliare a țiganilor de catifea dă o lovitură sutelor de bolnavi de cancer care se tratează la Timişoara. Acesta a decis să se mute în clădire, asistat de un executor judecătoresc. Direcţiunea Spitalului Municipal Timişoara asistă neputincioasă la acest spectacol, după ce primăria nu a reuşit să cadă la pace cu Vişinel Stanca şi să plătească chiria cerută de acesta. Țiganul consideră că i-a păsuit destul şi acum vrea să intre cu forţa în clădirea pe care a obţinut-o cu ajutorul justiţiei timişorene. Scandalul se suprapune cu audierea, în cazul falsurilor cu terenuri declanşat de Ionelaş Cârpaci, a unor nume sonore precum omul de afaceri Jabri Tabrizi, fostul director al Direcţiei Patrimoniu a primăriei, Nicuşor Miuţ, primarul Gheorghe Ciuhandu, un notar şi alţi funcţionari din Primăria Timişoara.

Se pare că unii dintre aceştia au fost implicaţi şi în acapararea a şase vile istorice de pe bulevardul Mihai Viteazu, printre care şi o grădiniţă, precum şi a secţiei de chimioterapie a spitalului municipal. Astfel, după centrul istoric şi Aleea Trandafirilor,  țiganii de catifea au pus mână şi pe cele mai impozante imobile din zona unde se află secţia spitalului în cauză.

AVERILE ŢIGANILOR: Saga clanului Cârpaci, cei mai mari evazionişti din vestul ţării

Câteva familii deţin cam tot centrul Timişoarei, experţii evaluându-le tezaurul imobiliar la halucinanta sumă de 250 milioane de euro. Bogăţia lor pare picată din cer pentru că n-au firme şi nu plătesc impozite niciodată.

LA VEDERE
Palatele familiei Cârpaci îți iau piuitul. Proprietățile sunt construite din bani nedeclarați

Sursa foto: LUPTA NS

Li se spune "ţigani de mătase". Clanurile Cârpaci şi Stancu din Timişoara stăpânesc Centrul Istoric al Timişoarei, iar averea lor a devenit aproape o dezbatere naţională. Sunt blazaţi, stau în umbră, seamănă cu Don Corleone din "Naşul", par nişte înţelepţi deşi sunt analfabeţi, la propriu.

Nici măcar asta nu e problema, ci o controversă elementară într-un stat de drept: ţiganii bogaţi ai Timişoarei nu-şi pot justifica averile prin afaceri la vedere şi nu plătesc niciodată taxe la stat, mai puţin impozitele pe numeroasele lor clădiri.

Ca şi în cazul bulibaşei Ferdinand, din Moldova, a cărui poveste a fost relatată de EVZ săptămâna trecută, bogăţia lui Ionelaş Cârpaci pare picată din cer. Iar Fiscul nu i-a făcut niciodată probleme.

Ţiganul Vişinel (analfabet, dar liderul unui clan al mafiei imobiliare) se mută în Secţia de Chimioterapie!

Martin Staia, şeful Direcţiei Patrimoniu a Primăriei Timişoara: "Noi am retrocedat clădiri la nemţi şi la evrei şi am ajuns să negociem cu ţiganii!"

Pentru că se consideră sfidat de consilierii locali, care nu dau semne că vor să negocieze contractul pentru Secţia de Chimioterapie a Spitalului Municipal, Vişinel Stanca are o idee halucinantă. El vrea să-și mute întreaga familie în saloanele în care sunt trataţi bolnavii de cancer.

Gulerele albe ţigăneşti halesc milioane de euro. Activiştii ţigani o duc ca-n sânul lui Avram pe bani europeni

Pe măsură ce Bruxellesul presează Bucureştiul să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale ţiganilor, sute de mii de euro din fondurile UE şi ale Guvernului român sunt aruncaţi pe cheltuieli anapoda, salarii exorbitante sau pe chirii fictive. Activişti de frunte ai romilor şi şefi de ONG-uri îşi bagă în buzunar sume imense din bani publici şi nu îi deranjează atât timp cât Guvernul plăteşte. 

Nicolae Păun, deputatul ţiganilor care a declarat că ţiganii sunt ca lăcustele, adică invadatori. În dreapta, Ilie Dincă, omul care a interzis bârfa în mod oficial

De exemplu, Ioan Gruia Bumbu a închiriat o parte din casa sa din Alba Iulia Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR), al cărei preşedinte a fost, pentru 52.000 de euro pe o perioadă de doi ani, în condiţiile în care preţul pieţei era undeva la 500 de euro pe lună. Ioana Viorica Dumitru, şefa Asociaţiei Femeilor Rome, locuieşte cu părinţii într-un apartament la etajul nouă într-un bloc din Colentina. ANR a plătit din bani publici 2.754 de euro în fiecare lună pentru a închiria acel apartament în cadrul unui program naţional strategic pentru ţigani.

Colaborare naţionalistă pentru susţinerea candidatului independent Vladimir Voiasciuc

(Articol extras din revista naţionaliştilor autonomi, Ofensiva NS, No. 4)

În anul 2007 timişoreanul Vladimir Voiasciuc a decis să îşi deschidă o sală de sport în zona centrală a oraşilui, lângă două licee. „Mi-a plăcut ideea de a deschide o sală de sport lângă două licee. În locul barurilor care înconjoară liceele ademenind adolescenţii cu alcool şi tutun, eu am vrut să le ofer alternativa de a-şi clădi un corp sănătos şi puternic într-o sală de sport”, mărturiseşte dl V. Voiasciuc pentru saitul www.alternativa-ns.info care îi susţine candidatura. Dar, după cum spune el însuşi, nu a ţinut cont de unaspecte esenţial: cine sunt noii săi vecini. La etajul 1 al imobilului se află o familie de ţigani, membri ai mafiei imobiliare din oras. Însăşi instalarea lor în imobil a fost o driblare a legii. Apartamentul de la etajul 1 a aparţinut fostului rabin-şef din Timişoara, Neumann. Pentru că legea nu permitea vânzarea imobilului, acesta l-a „donat” famigliei ţiganilor. Era în realitate o vânzarea mascată. Aceştia au făcut totul pentru a-l determina pe noul chiriaş (pe termen de 10 ani) să îl determine să plece. Doar că au dat de un om mai încăpăţânat care s-a hotarât să reziste şi să îşi apere drepturile de cetăţean. Nu ştia pe atunci că toate instituţiile statului îi vor fi împotrivă şi vor acţiona ca un organism articulat de partea mafiei imobiliare. Au urmat luni de teroare directă a ţiganilor asupra sa şi a clienţilor sălii de sport. În ciuda sesizărilor cu martori, poliţia nu l-a băgat în seamă pe Vladimir Voiasciuc. „Înarmat” cu o cameră de filmat, a înregistrat tot calvarul prin care trecea şi filmuleţele le-a postat pe saitul www.nusuntcarnat.com special creat pentru a arăta autorităţilor şi timişorenilor ce se întâmplă în imobilul de pe Strada Traian Grozăvescu la Nr. 4. Reacţia autorităţilor a fost promptă, dar nu în sensul aşteptat de instructorul de sport Vladimir Voiasciuc. Au urmat controale din partea primăriei, în care a fost amendat pe articole de lege inexistente şi pe diferite vini inexistente. Apelul către justiţie l-au făcut să vadă acest puzzle întreg al mafiei imobiliare: clanurile ţigăneşti, poliţie, autorităţile locale, justiţie. Patru ani petrecuţi pe sălile tribunalului. Patru ani de eşecuri şi dezamăgiri. „Patru ani în care am văzut care îmi sunt prietenii şi cine îmi rămâne alături la greu”, zâmbeşte amarnic timişoreanul Vladimir Voiasciuc.

Pentru atitudinea sa civică şi spiritul său de luptător contra nedreptăţilor sistemului, Naţionaliştii Autonomi Timişoara l-au declarat membru de onoare al Grupului.

2009: Prima Gardă Civilă de Autoapărare şi propunerea de revenire la procesele cu juraţi.

În anul 2009, Naţionaliştii Autonomi Timişoara alături de dl Voiasciuc au venit cu iniţiativa de a crea o Gardă Civilă de Autoapărare care să asigure protecţia în zonele în care mafia imobiliară terorizează proprietarii vârstnici, bolnavi, singuri, lipsiţi de apărare. Poliţia s-a pronunţat prompt împotriva acestui demers, invocând lipsa unui cadru legal pentru funcţionarea unei astfel de grupări de voluntari. Mai mult, ne-au sugerat că îi vor îndemna pe infractori să depună plângeri penale împotriva noastră pentru „lipsire de libertate” în mod „ilegal” etc. Avocaţii care ne-au reprezentat s-au arătat neputincioşi în faţa relei credinţe a funcţionarilor din poliţie. Cu toate astea, Garda Civilă de Autoapărare a patrulat pe străzile centrale ale Timişoarei mai bine de o lună de zile (perioada noiembrie-decembrie 2009).

Timişoara. Secţia 1 de Poliţie: incompetenţă, ineficienţă, corupţie, TRĂDARE!

(Articol extras din revista Naţionaliştilor Autonomi Timişoara, Ofensiva NS, No. 4)

Din 2007, datorită experienţelor avute la sala de sport a domnului Vladimir Voiasciuc, am reuşit să înţelegem în mare parte mecanismele după care funcţionează mafia imobiliară. Am văzut cum se terorizează o ţintă a mafiei imobiliare ţigăneşti, complicitatea ticăloasă a poliţiei, justiţiei şi administraţiei locale.

Nimic nu se compară însă cu experimentarea pe propria piele a terorismului social practicat de clanurile ţigăneşti. De câteva luni de zile am ales să facem asta. Am ales sa împărtăşim viaţa unei victime a clanului ţigănesc Cârpaci care i-a ţintit casa. Nu din masochism, ci din solidaritate civică. Am văzut atacuri brutale, inumane, la viaţa proprietarului şi a noastră. Am ales să intervenim, să încercăm să îi protejăm viaţa, să rezistăm împreună contra clanului ţigănesc şi să normalizăm situaţia. Confruntările directe ne-au adus adeseori la secţia de poliţie. Am văzut şi poliţişti deznădăjduiţi că nu sunt lăsaţi de şefi să îşi facă meseria. Dar sunt o raritate în secţia 1 de Poliţie, pe raza căreia se desfăşoară aproape întreaga activitate a mafiei imobiliare ţigăneşti. Deşi proprietarul imobilului X a pus la dispoziţia poliţiei numeroase probe (imagini video, mărturii judiciare ş.a.) care dovedesc indubitabil savărşirea unor infracţiuni grave (ameninţări cu moartea - cu încercări de a le duce la îndeplinire, furturi, tâlharii cu violenţă – bunurile fiind recuperate chiar de poliţie etc.) poliţia NU a întreprins nicio măsură care să descurajeze hoardele de infractori ţigani care au un obiectiv clar şi declarat deschis: să îl determine pe proprietar să le vândă casa (evident, la un preţ de nimic; şi oricum preţul nu contează, casa nu e de vânzare!). De luni de zile poliţia nu mişcă niciun deget pentru stoparea terorismului social al clanului ţigănesc. NIMIC. Martorii nu au fost audiaţi decât în prima fază a anchetei, probele nu au fost luate în considerare... Totul s-a blocat la secţia 1 de poliţie. Evident, clanul Cârpaci se consideră protejat şi încurajat să se laude că are „poliţia la degetul mic” şi „o să vă omorâm, mă, o să muriţi de tineri” (înregistrare video).

Pentru că am trecut prin situaţii penibile în relaţia cetăţean contribuabil - funcţionar poliţist ineficient, am ales să nu mai apelăm la ei. Nu sunt de niciun folos. Trebuie să punem pe primul loc viaţa proprietarului, viaţa noastră şi nu o procedură care ne lasă la discreţia unor indivizi înarmaţi cu săbii şi cuţite timp de 20 de minute până apare poliţia care spune că e prea slabă, „suntem legaţi de mâini” în faţa ţiganilor. Poliţişti care ne-au spus cu un glas de un firesc şocant: „cunosc bine situaţia, dar dacă vrea linişte (proprietarul-n.n.) trebuie să vândă casa ţiganilor”. Sau: „vă dau amendă, aţi fost reclamaţi de rromi că aţi făcut scandal”. „Hei, dar pe noi ne întrebaţi ce s-a întâmplat? Halloooo, noi avem martori că nu s-a întâmplat nimic. Alo, domnu’ tablagiu, adevărul contează???”...

Experienţa de luni de zile nu poate fi cuprinsă în spaţiul redus al acestui articol. Suntem pătrunşi de un amestec de sentimente ce cuprind frustrare, deznădejde şi multă furie. Avem convingerea că am întâlnit de prea multe ori impostori în uniforme. Oameni care nu au nimic în comun cu rolul de „oameni ai legii”, „protectori ai comunităţii”etc. Ne simţim chiar escrocaţi de taxele pe care le plătim lunar ca să hrănim nişte funcţionari incompetenţi, ineficienţi şi corupţi. Funcţionari care au ales să fie de partea cealaltă a legii, de partea celor care nu plătesc taxe la stat, dar sunt generoşi cu cei ce îi lasă să îşi facă de cap într-un oraş al cărui edil, Gheorghe Ciuhandu, pretinde că este de „talie europeană” şi „de 5 stele”. Ori e demagog cinic, ori un individ corupt prins în acest cerc al mafiei imobiliare...

Cert e că majoritatea poliţiştilor de la secţia 1 sunt lipsiţi de conştiinţa datoriei. Le lipseşte cu desăvârşire. Dacă ar avea un moment de demnitate naţională şi onoare profesională, s-ar spânzura cu şireturile de la pantofii al căror preţ oricum nu merită plătit de contribuabili.

De acum încolo considerăm că am fost abandonaţi de aceşti impostori în uniformele „statului naţional român” şi trebuie să ne protejăm singuri: familiile, prietenii, bunurile şi pe noi înşine. Riposta noastră va fi pe măsura atacului.

O variantă detaliată a acestui articol a fost trimisă şefilor poliţiei române, ministrului de interne, primului ministru, preşedintelui Ţării, precizând dosarele în care secţia 1 de poliţie din Timişoara se comportă cel puţin dubios. Scrisoarea a fost semnată de persoanele implicate în aceste dosare.

Luăm foarte în serios ca pe viitor să dăm expresie dorinţelor locatarilor din zona centrală a oraşului, nemulţumiţi profund de ineficienţa poliţiei, şi să organizăm o adunare de protest chiar în faţa secţiei 1 de poliţie, strada Andrei Mocioni Nr 8-10, Timişoara.

După ce a stat un an cu sentinţele-n buzunar, Ciuhandu a reînceput seria demolărilor electorale

Cum se apropie campania electorală, cum primarul Gheorghe Ciuhandu este lovit brusc de demolarea construcţiilor ilegale ale ţiganilor din municipiu. Că totul este făcut cu un calcul electoral precis şi că se aplica metoda de la ultimele alegeri locale o dovedeşte şi ultima acţiune de aigurare, desigur, a legalităţii în oraş. 

Executorii Primărie Timişoara au trecut la demolarea unui turn construit ilegal la imobilul cu numărul 5 de pe bulevardul Mihai Viteazu. Conform comunicatului municipalităţii, sentinţa definitivă şi irevocabilă de demolare a fost dată încă din 31 iulie 2010, dar s-a intervenit de abia ieri pentru punerea în aplicare.

Falsuri în stil mare umflă conturile clanurilor ţigăneşti din Timişoara

Continuăm seria dezvăluirilor despre invadarea centrului istoric al Timişoarei de clanurile ţigăneşti. Episodul acesta, publicat pe 28 februarie 2008, sub semnătura lui Tiberiu Kiss, tratează un caz flagrant de fals, cu complicitatea fucţionarilor – neprinşi până în prezent, după trei ani – din administraţia locală. Protagoniştii acestei afaceri sunt toţi bine-mersi, nu se simt deloc ameninţaţi de un dosar care trenează. Procuroarea Tufan, care a refuzat la acea dată să realizeze flagrantul (făcut până la urmă doar de reporterii Jurnalului Naţional) este prezentă pe "Lista Ruşinii" întocmită de noi la începutul acestei săptă­mâ­ni. A înlocuit doar roba de pro­curor cu cea de avocat. Ionelaş Câr­paci, prezent şi el în combinaţie, a fost arestat anul trecut, acum e cerce­tat în libertate, într-un dosar care înaintează foarte leneş. Notăriţa Safta Criste (soţia fostului procuror ge­neral), pe la biroul căreia au trecut actele false, a avut de tras ponoase de pe urma asocierii cu numele lui Io­ne­laş Cârpaci, a fost cercetată de DNA şi a primit neînceperea urmă­ririi penale.

Tudor Sorin Johann, un intermediar pe nume Marinescu şi boss-ul Ionelaş Cârpaci, surprinşi de fotoreporterul nostru ieşind din biroul lui Jabri Tabrizi

Fenomen fără precedent în Timiş. Cu procuri, certificate de proprietate, sentinţe judecătoreşti, extrase de cadastru şi multe alte acte, perfect măsluite, se vând terenuri şi case de sute de mii de euro. Falsificatorii au complici la Primărie şi la Cadastru. Aceştia îi ajută să vândă proprietăţi care nu le aparţin. Parchetul se arată neputincios. Poliţia ridică din umeri.

Peste jumătate dintre clădirile istorice din Timişoara sunt într-o stare avansată de degradare - FOTO

Timişoara are peste 14.500 de imobile istorice în trei cartiere, majoritatea aflându-se într-o stare avansată de degradare, în timp ce zeci de clădiri istorice din zona centrală au fost cumpărate de ţigani, de multe ori vecinii acestora acuzându-i că îi determină să le vândă prin ameninţări.

Clădirile istorice se regăsesc în cartierele Cetate, Iosefin şi Fabric. Primăria Timişoara a început, în 2006, împreună cu Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), un proiect de reabilitare a acestor construcţii, prin care au fost renovate patru clădiri şi parţial o a cincea şi a fost oferită consiliere gratuită privind modul corect de renovare unui număr de aproximativ 5.000 de locatari.

Alte clădiri istorice situate în centrul Timişoarei au fost reabilitate cu sprijinul unor companii cu care Consiliul Local a încheiat parteneriate. La începutul acestei săptămâni, au fost începute lucrările de renovare la Vicariatul Sârbesc, care vor costa 2,14 milioane de lei, banii fiind asiguraţi de un producător de bere şi Episcopia Ortodoxă Sârbă Timişoara.

Lista Ruşinii: autorităţile care au dat fală ţiganilor din Timişoara

Autorităţile care au dat fală ţiganilor din Timişoara

Autor: MIRCEA OPRIS

Cu peste 200 de imobile din centrul istoric acaparate prin metode de tip mafiot şi cu complicitatea unor poliţişti, procurori, judecători, notari şi executori judecătoreşti, clanurile ţiganilor de catifea din Timişoara au transformat Mica Vienă în Marea Strehaie. La acest palmares se adaugă cele mai mari palate de pe Aleea CFR, precum şi zeci de terenuri. Fără ajutorul unor funcţionari corupţi din Primăria Timişoara, Oficiul de Cadastru şi justiţie, acestea clanuri nu ar fi reuşit să cucerească Timişoara. Rămâne strigător la cer că pentru un fenomen infracţional organizat, de asemenea amploare, singurul ţigan urmărit penal este Ionelaş Cârpaci, unul dintre ţiganii bogaţi care nu este rudă cu celebrul „clan Cârpaci”. În rest, nimeni nu este vinovat pentru transformarea Timişoarei într-un luxos paradis pentru ţiganii bogaţi, infractori în România, dar şi în Germania, Franţa sau Italia. Jurnalul Naţional vă prezintă o „listă a ru­şinii”, pe care o dorim cât mai obiectivă şi cuprinzătoare, însă care este departe de a fi completă.

1. Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei

2. Nicuşor Miuţ, fost director al Direcţiei Patrimoniu, şi alţi angajaţi ai Primăriei Timişoara

3. Petre Turpan şi Remus Crudu, angajaţi ai Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş

4. Reprezentanţi ai Poliţiei Timiş şi ai SRI Timiş

5. Angajaţi ai Compartimentului de ordine publică al IPJ Timiş

6. Angajaţi ai Administraţiiilor Financiare Timiş şi Timişoara şi Garda

Financiară

7. Angelina Tufariu, fostul procuror

8. Generalul Florin Sandu, fost şef al Poliţiei Române

9. Safta Criste, notar

10. Carmen Martinov, procuror DIICOT

11. Cristina Vasilescu, consilier juridic la Primăria Timişoara

12. Costeş Măndoiu, fost angajat la Direcţia Fiscală

Gheorghe Ciuhandu, primarul Timişoarei, care în trei mandate a tolerat tacit dezvoltarea fenomenului ţigănesc şi a închis ochii la falsurile şi abuzurile în favoarea ţiganilor, făcute chiar de către angajaţi şi directori din Primărie. Cea mai grosolană implicare: lipsa de reacţie atunci când ştampila cu semnătura sa a fost folosită pentru falsificarea unor acte şi contracte având ca obiect imobile şi terenuri din Timişoara, ajunse pe mâna ţiganilor de catifea. În cele trei mandate, un singur palat ţigănesc, din cele peste 30 construite ilegal, a fost demolat. Ţiganii păgubiţi au dezvăluit atunci primele nume ale funcţionarilor din primărie pe care i-au mituit, însă nu s-a aplicat nici măcar o sancţiune.

INVADATORII din centrul Timişoarei. Istoria cuceririi oraşului de către clanurile ţigăneşti

Peste 200 de case, unele de patrimoniu, aproape întregul centru istoric al Timişoarei, au încăput pe mâinile ţiganilor "de mătase", grupaţi în două clanuri: Cârpaci şi Stancu. Se es­ti­mează că un sfert de miliard de euro, bani din prostituţie, furturi, maşini furate, cerşetorie sau droguri au intrat în ultimii zece ani, din Occident, în casele acestea şi în maşinile Bentley şi Lamborghini parcate în faţa lor. Una câte una, casele naţionalizate din centrul istoric au intrat în proprie­ta­tea ţiganilor. Cu acte legale şi false, inventând moştenitori sau înviindu-i din morţi, cu complicitatea notarilor şi avocaţilor, a funcţionarilor Pri­mă­riei, clanurile şi-au extins an de an teritoriul.

Sutele de plângeri ale localnicilor terorizaţi să-şi vândă casele şi să plece au rămas fără răspuns. Unul câte unul, ei şi-au luat lumea-n cap şi au cedat locul nou-veniţilor. Cotonogiţi pe stradă, bombardaţi cu pisici moarte, ciolane de cal sau fe­cale, speriaţi în toiul nopţii, ti­mi­şo­renii au înţeles repede că nu-i apără nimeni şi au vândut pe te miri ce. Jurnalul Naţional a publicat zeci de articole, semnate de Tiberiu Kiss şi apoi de Mircea Opriş, a scris practic cro­nica ocupării Capitalei Banatului. Vom relua articolele semnificative, pentru ca Poliţia, Parchetul, Garda Fi­nan­ci­ară şi Primăria să ştie că le facem direct răspunzătoare pentru că au încurajat cucerirea oraşului de către clanurile ţigăneşti.

Valentin Zaschievici

Nimic nu le face faţă. Clanurile ţigăneşti au ocupat centrul istoric al Timişoarei, ajutate de poliţişti corupţi. Răpiri, şantaj, ameninţări – reţeta prin care i-au deposedat pe români de case. De mai bine de 10 ani, imediat după apariţia Legii 112, casele naţionalizate din Timişoara, în special cele din buricul târgului, au încăput pe mâinile romilor. Practic, tot ceea ce înseamnă vile interbelice din zona C.D. Loga, Mihai Viteazul şi Trandafirilor au fost împărţite în sânul unor clanuri ţigăneşti, aşa-zişii ţigani de mătase.