Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

vineri, 29 iunie 2012

Un tribunal german a decis că circumcizia minorilor, chiar şi din raţiuni religioase, înseamnă vătămare corporală!

Un tribunal din Germania a decis că circumcizia, în cazul minorilor, constituie vătămare corporală, o concluzie care a stârnit furia organizaţiilor evreieşti şi musulmane din ţară.

Decizia a fost formulată în cazul unui proces de malpraxis intentat unui medic care a făcut o circumcizie nereuşită unui băiat de patru ani.

Mii de copii musulmani şi evrei sunt supuşi circumciziei în fiecare an, în Germania.

Deşi circumcizia la bărbaţi (spre deosebire de cea la femei) nu este ilegală în Germania, curtea a hotărât că "dreptul fundamental al copilului la integritatea corporală este mai important ca drepturile religioase ale părinţilor".


Circumcizia, se arată în horărârea Curţii, contravine "intereselor copilului care are dreptul de a-şi alege credinţa religioasă odată ce devine adult".

Decizia curţii nu înseamnă că circumcizia în cazul minorilor va fi interzisă, însă permite altor tribunale să considere că o circumcizie constituie vătămare corporală, folosindu-se de acest precedent.

Preşedintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Dieter Graumann, a numit decizia "o intrevenţie fără precedent în dreptul comunităţilor religioase la autodeterminare".

Acesta a solicitat Parlamentului german să clarifice situaţia şi să "protejeze libertatea religioasă de atacuri".

Circumcizia bărbaţilor face parte din ritualurile religioase ale evreilor şi musulmanilor. În unele ţări, precum SUA, părinţii pot solicita circumcizia băieţilor minori şi din raţiuni medicale sau estetice.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”