Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade

duminică, 21 iulie 2013

TIMIȘOARA NAȚIONALISTĂ: „GALERIA ROMÂNEASCĂ”

În data de 8 noiembrie 1996, la Timișoara, pe strada Remus, în curtea casei cu numărul 11 își începea activitatea „Galeria românească”. Creată la inițiativa lui Ovidiu Guleș, în mare parte pe cheltuiala sa, librăria naționalistă a fost ridicată cu meșteri plătiți, dar și cu diferite mici munci voluntare.

Ovidiu Guleș descoperă Mișcarea Legionară odată cu întâlnirea lui Eugen Rațiu, fratele vitreg al Comandantului Horia Sima, în vara anului 1990, în satul Mândra din Făgăraș. Din acel moment viața tânărului timișorean se schimbă, iar odată cu ea se modifică vizibil și conținutul „Gazetei de Vest”. După interviul cu Eugen Rațiu, materialele cu conținut legionar se înmulțesc și în scurt timp „Gazeta de Vest” devine o publicație în totalitate legionară. Pe lângă articolele de reconstituiri istorice și atitudine legionară, publicația condusă de Ovidiu Guleș îți asumă deschis Legiunea și militează pentru ea, ceea ce o diferențiază total față de alte publicații care abordau tematica legionară. Din 1993, Editura Gordian condusă de același Ovidiu Guleș reeditează toate cărțile fundamentale ale legionarismului interbelic, dar și studiile legionare postbelice. Zeci de titluri de carte văd lumina zilei în tipografia din casa sa de pe strada Remus. Pentru prima dată după 1989 este reeditată cartea lui Codreanu, „Pentru legionari”. Interesul pentru literatura legionară este unul uriaș. Tânăr, inteligent și ambițios în sens pozitiv, intuiește noile posibilități de dezvoltare oferite de contactele naționale și internaționale ușurate de internet. Asemenea lui Horia Sima, Guleș consideră că lupta împotriva conspirației anti-naționale trebuie dusă prin solidaritatea și unitatea de acțiune a naționaliștilor din toate tările Europei.

În 1995, prin mijlocirea legionarului Traian Golea, naționalistul englez Derek Holland, autor printre altele al celebrei lucrări „Political Soldier” (inspirată în mare parte de doctrina și istoria legionară), face o vizită la Timișoara și are o discuție cu Ovidiu Guleș. Se pun bazele unei colaborări între „International Third Position”* și grupul legionar al lui Ovidiu Guleș, Asociația „Constantin Stoicănescu”. Începând cu anul 1996 se organizează primele acțiuni politice comune.
Naționaliști din Germania, Italia, Anglia, Țara Galilor etc. vizitează România, susțin conferințe la „Galeria Românească” și participă la taberele din Munții Carpați, organizate de Ovidiu Guleș și Asociația „Constantin Stoicănescu”. La rândul său, Ovidiu Guleș și câțiva membri ai grupului său participă la acțiunile organizate de camarazii europeni. Revista Gazeta de Vest va avea o ediție în limba engleză și chiar una în limba portugheză. {În Portugalia, Frontul Național Revoluționar va adopta elemente de doctrină legionară și pe Codreanu ca model de luptător} La rândul său, Ovidiu Guleș va tipări o ediție în limba română a publicației „Final Conflict” editată la Londra de ITP. Toate publicațiile afiliate mișcării „A Treia Poziție Internațională” se vor regăsi în librăria naționalistă din Timișoara. Sub umbrela ITP regăsindu-se organizații naționaliste din Anglia, Italia, Polonia, Norvegia etc. care au adoptat elemente de doctrină legionară și chiar modelul de organizare pe „cuiburi”.

La „Galeria Românească”, în fiecare zi de vineri a săptămânii, la orele 17, se organizau întruniri publice unde erau dezbătute teme referitoare la doctrina și istoria legionară, teologia ortodoxă, se comentau știrile din Europa naționalistă și erau programate călătorii montane. Fiecare întrunire se încheia cu proiectarea unor filme documentare sau artistice de interes pentru tânăra generație. Audiența era formată în cea mai mare parte din tineri studenți și nu de puține ori cele 40 de locuri de care dispunea sala erau insuficiente. Conferențiau personalități ale mediului naționalist local, național și european. Amintim aici pe Zaharia Marineasa din Timișoara, pr. Liviu Brânzaș din Cluj, prof. Ion Rațiu din Făgăraș, prof. Martin Schwarz din Viena, prof. Agostino Sanfratello din Roma.

În spațiul „Galeriei” s-au mai organizat expoziții de icoane și timbre anticomuniste tipărite în exilul românesc legionar. Din martie 1998, printre afișe naționaliste și cărți legionare, își începe activitatea Computer Club Remus11. „Scopul prioritar al acestui domeniu este oferirea de acces gratuit la e-mail, acces ieftin la Internet și sprijinirea efortului general de integrare a studenților și elevilor timișoreni în universul TI&C - de fapt în mediul firesc al zilei de mâine”, declara la acea dată Ovidiu Guleș.

În toamna anului 1999 „Galeria Româneacă” își încetează activitatea odată cu decizia surprinzătoare a lui Ovidiu Guleș de a părăsi țara, motiv de numeroase supoziții conspiraționiste, majoritatea fanteziste  - probabil singurul loc în care adversarii lui Guleș s-au întâlnit cu el a fost prin intermediul literaturii de ficțiune pentru care O.G. avea o pasiune. Cert este că după Ovidiu Guleș nimeni nu a mai reușit să creeze o revistă cu caracter naționalist-legionar de calitatea și atractivitatea „Gazetei de Vest”. Iar opera sa editorială nu a fost valorificată la adevăratul său potențial de niciun grup cu pretenții legionare, cu atât mai puțin a reușit vreunul să o amplifice. În ceea ce privește contactele internaționale, acestea au dispărut cu desăvârșire chiar și din preocupările grupărilor respective, dovedind că sunt dominate de o mentalitate de ghetou.

Activitatea grupului naționalist (legionar) creat de Ovidiu Guleș și a „Galeriei Românești” (ca expresie a acestui grup) este o etapă exemplară din viața naționalistă a Timișoarei cu care ne putem mândri și care ne obligă pe toți naționaliștii, indiferent de orientare ideologică, să făptuim mai multe.

Ion Antision
_________
*În anii 1980, în Italia au fost arestați mulți membri ai organizației „Terza Posizione” care adoptaseră ideologia Mișcării Legionare. Parte dintre ei au scăpat arestărilor și s-au refugiat în Irlanda, unde au reînființat „The Third Position”. Această organizație se dorea a fi o alternativă la "Internaționala Socialistă" și cea „Demo-Creștină”, care dominau câmpul politic în Europa de Vest. Pe la sfârșitul anilor '80 au tradus "Cărticica Șefului de Cuib" și au publicat-o sub numele de „Legion”. Apoi au tradus „Pentru legionari”, „Jurnalul de la Jilava” și cartea lui Horia Sima, „Istoria Mișcării Legionare”. Roberto Fiore și Derek Holland au fost printre cele mai cunoscute figuri ale „International Third Position” care și-a fixat cartierul general la Londra și au avut o importantă influență asupra membrilor National Front. În cadrul Frontului Național lucrarea lui Derek Holland, „Soldatul Politic” a avut o aderență deosebit de puternică, dar și o opoziție remarcabilă, adversarii considerau că este o influență străină nepotrivită.

1 comentarii:

Anonim spunea...

Foarte interesant acest articol despre istoria recenta a nationalismului romanesc. Intr-adevar, ceea ce a lasat in urma acest om nu a fost valorificat de legionari. Dimpotriva, au inceput sa se razboiasca cu acest om. Ceva de neinteles. In loc sa faptuiesti, asa cum spune Capitanul, ei au creat polemici (lucru interzis de morala legionara!)

Mihai

Trimiteți un comentariu

Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”