România nu este atacată. Este perforată. Ca un pom tânăr într-o livadă părăsită, cu scoarța străpunsă de larve, cu seva suptă, cu frunza căzută prematur. Din afară, încă stă în picioare. Dinăuntru însă, trunchiul e golit de viață.
Acesta nu este un proces natural, ci o lucrare sistematică, premeditată, condusă cu instrumente moderne: ONG-uri „de bine”, fonduri „de dezvoltare”, elite șantajabile, și trădători autohtoni în slujba unei agende străine.
1. Sfredelitorii: rețelele care s-au înfipt în miezul României
În lumea pomiculturii, sfredelitorul tulpinilor sapă galerii invizibile, paralizând circulația sevei. La nivel de stat, echivalentul lor sunt ONG-urile străine, ambasadele intruzive, fundațiile globaliste și consilierii politici cu pașaport dublu.
Aceștia nu trag cu arma. Ei trag sforile:
Proiecte educaționale care dezrădăcinează;
Programe „anti-discriminare” care falsifică istoria;
Fonduri care vin cu condiții ideologice ascunse;
Legi redactate la Bruxelles și promovate de marionete locale.
2. Simptomele uscăciunii naționale
Exact ca pomul atacat din interior, România arată semne clare:
Educația – destrămată de reforme succesive care au eliminat identitatea națională;
Justiția – dirijată prin granturi, „programe de cooperare” și presiune diplomatică;
Biserica – infiltrată de ecumeniști și slujitori ai corectitudinii politice;
Mass-media – cumpărată la kilogram prin publicitate guvernamentală sau „fonduri europene”;
Economia – devalizată de „investitori strategici” care scot profitul din țară și lasă doar salarii de subzistență.
3. Cauza profundă: lipsa de curățenie și de vigilență
Pomul infestat rezistă o vreme, dar dacă nu e îngrijit, sfârșește uscat. La fel, statul:
A lăsat granițele deschise nu doar migranților, ci și ideologiilor distructive;
A permis accesul străinilor ostili în educație, cultură, resurse strategice;
A cultivat elite corupte, dependente de banii și ordinele altora.
Când nu mai ai elite naționale, vei avea paraziți internaționali!
4. Combaterea: dureroasă, dar vitală
Nu poți scoate larva din trunchi cu povești sau rezoluții. E nevoie de:
Legi de epurare și interzicere a ONG-urilor cu finanțare străină ostilă. Interzicerea finanțării ONG-urilor de către guverne străine și autohtone;
Refuzul dictatului ideologic al UE și SUA acolo unde afectează suveranitatea, credința, cultura;
Expunerea publică a rețelelor de colaboratori, indiferent de funcție sau culoare politică;
Reformarea Bisericii și statului, de jos în sus – cu oameni credincioși, devotați, incoruptibili;
Naționalizarea resurselor strategice, protejarea economiei de „asasinii financiari” și de corporațiile coloniale.
Nu poți salva trunchiul, dacă nu tai porțiunea putredă.
5. Prevenirea: singura cale spre regenerare
Un stat sănătos este ca un pom bine îngrijit. Se apăra singur. Dar pentru asta, are nevoie de:
Popor educat în spiritul neamului, nu al toleranței impuse;
Cler curat și mărturisitor, nu diplomat și ecumenist;
Lideri neînfricați, nu tranzacționiști de principii;
Memorie vie, nu rușine inoculată prin istoria falsificată.
Cine nu scoate sfredelitorul, moare în picioare
România nu e pe marginea prăpastiei. E deja în cădere, doar că nu e prea târziu să deschidem ochii. Câtă vreme mai avem câțiva pomi sănătoși, câțiva oameni întregi, putem opri infestarea.
Trebuie să tăiem, nu să pansăm. Să ardem, nu să cosmetizăm. Să mărturisim, nu să negociem.
Cine nu are curaj să scoată viermele din trunchi, să nu se plângă de uscăciunea ce vine.
Victor Brădescu, Lupta NS
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Vă rugăm ca înainte de a vă expedia mesajul să vă alegeți un nume pentru a nu crea confuzii în dezbateri. Mulțumim pentru înțelegere.
Dacă nu aveți de spus nimic constructiv, nu scrieți. Nu vor fi publicate comentarii lipsite de sens sau în care sunt atacate organizații naționaliste și membri ai acestora.
„Fiecare va trebui să știe că pentru atitudinea sa va răspunde. Nu poate trăi pe lume o nație dispusă la toate părerile, la toate atitudinile...”