La începutul secolului XX, la iniţiativa lui Spiru Haret, în România a luat naştere o mişcare de asociere a elitelor din mediul rural în bănci populare. Scopul acestora era de a oferi credite ieftine ţărănimii, necesare pentru cumpărarea de pământ şi inventar agricol, fără a plăti dobânzi cămătăreşti, de a lupta împotriva sărăciei şi ignoranţei, pentru propăşirea satului românesc.
A revenit unui gorjean, Dumitru Brezulescu, onoarea de a scrie una dintre cele mai frumoase pagini din istoria cooperaţiei de credit din România şi de a întemeia cea mai mare bancă populară din ţară, atât din punct de vedere a capitalului deţinut, cât şi a suceeselor obţinute în plan economic, social şi cultural. La 13 ianuarie 1902, la iniţiativa sa, s-a înfiinţat în comuna Novaci Banca Populară ,,Gilortul’’, cu un capital de 72 de lei şi 26 de membri. În scurt timp, ea ajunge să deţină un capital social de 35 000 lei, iar împrumuturile ajung la 136 000 lei.
