Nu eşti învins decât dacă refuzi lupta. – Mircea Eliade
Se afișează postările cu eticheta Eminescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Eminescu. Afișați toate postările

duminică, 17 ianuarie 2010

Mişcarea Naţional-Creştina a sărbătorit 160 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu (amplu material FOTO)

În ziua de naştere a marelui poet naţional, luceafărul literaturii române, sau cum spunea Petre Ţuţea, „Românul Absolut” Mihai Eminescu, Mişcarea Naţional-Creştină a organizat manifestaţii aniversare în mai multe oraşe ale Basarabiei.

La Chişinău, Bălţi, Nisporeni, Căuşeni, Ştefan Vodă şi Orhei, românii basarabeni au sărbătorit 160 de ani de la naşterea apostolului naţionalismului românesc şi cel mai mare iubitor de români după Dumnezeu. Cu acest prilej a ieşit şi numărul special al ziarului mişcării „Pământul Strămoşesc” dedicat lui Mihai Eminescu, în care afost publicat adevărul despre lupta naţionalistă pe care o ducea şi adevărul despre uciderea lui Eminescu.

La Chişinău, ignorând ninsoarea şi frigul de afară, pe aleea clasicilor s-au adunat sute de admiratori ai lui Mihai Eminescu. Au fost recitate poeziile marelui Eminescu, şi s-au cântat câtece puse pe versurile lui Eminescu. O căldură frăţească a unit în acestă zi pe oameni cu diferite vârste.

vineri, 15 ianuarie 2010

Mihai Eminescu: 160 de ani de la naşterea Marelui Apostol al Românismului

Falsa egalitate

D-voastră nu vreţi libertatea; vreţi egalitatea – cea mai mare duşmană a libertăţii. Aceasta o vor toţi străinii: Ce să vrea un grec ca C.A.Rosetti decât să fie egal cu românul, fără a fi îndeplinit condiţiile de muncă ale românului? Ce să vrea un ţigan ca Fundescu sau ca Epurescu decât să fie egali cu românul, fără a fi capabil de-a avea creierul sau musculatura românului?

Libertate şi inegalitate

fără libertate şi fără inegalitate nu există progres. Cine zice însă libertate, inegalitate zice. Nimic nu este mai inegalitar decât libertatea. Inegalitatea reală e însă întemeiată pe cantităţi de muncă, fie în mişcare, fie aprovizionate. Inegalitatea factice e întemeiată pe dreptul pozitiv.

marți, 13 ianuarie 2009

Razboiul nevazut al lui Eminescu

de Victor Roncea
Eminescu, a carui zi se sarbatoreste maine, este poetul national al Romaniei. Gresit! Eminescu nu este numai atat. La 20 de ani de la momentul 1989, cand s-au implinit 100 de ani de la uciderea "romanului absolut" - cum ii spunea Tutea -, iata, putem dezvalui public mult mai multe despre necunoscutele "Dosarului Eminescu", despre razboiul nevazut dus de militantul Mihai Eminescu pentru visul sau, facerea "Daciei Mari", sub semnul lui "J(esus) CH(ristus) D(aco) Romanorum" (cf manuscrisului 2292, f.38.r).La 120 de ani de la anul eliminarii fizice a ganditorului national - dupa ce, deja, la 33 de ani, fusese ucis civil: arestat, bagat la nebuni si interzis - un grup de cercetatori si ziaristi refac, pas cu pas, misterele vietii si mortii lui Eminescu, ale razboiului nevazut dus, neincetat, pentru idealurile nationale.Putina lume stie, chiar si azi, ca militantul Mihai Eminescu, membru al societatii cu caracter secret "Carpatii", constituita, poate nu intamplator, intr-o zi de 24 ianuarie, era urmarit pas cu pas de agentii Imperiului austro-ungar, pentru care devenise "periculos". "Carpatii" milita pentru Unirea Transilvaniei cu tara si Eminescu deranja. Atat de mult incat P.P. Carp ii scrie de la Viena lui T. Maiorescu celebra sentinta: "Si mai potoliti-l pe Eminescu!". Maiorescu era agent al imperiului, dupa cum o dovedesc astazi istoricii eminescologi. In "Carpatii", pentru a-i supraveghea activitatile lui Eminescu, este introdus Slavici, la randul sau spion al Vienei, care ii da rapoarte amanuntite lui Maiorescu. "Controlorul" Slavici il si gazduia. Sotia lui Slavici, Ecaterina Szoke Magyarosy, este cea care invoca prima "nebunia" lui Eminescu, in depesa pe care i-o trimite lui Maiorescu in fatidica zi de 28 iunie 1883, soldata cu internarea jurnalistului: "Domnu Eminescu a innebunit. Va rog faceti ceva sa ma scap de el, ca e foarte reu". Deja Eminescu i se confesase lui Creanga privind revolverul pe care il purta asupra sa: "Imi este frica sa nu ma ucida cineva".
"Argus!" ii strigase Eminescu lui Maiorescu, pe peronul garii, in timp ce era bagat intr-un tren cu destinatia Viena, la o zi dupa ce fusese scos de la nebuni si tot la o zi dupa ce Romania semnase Tratatul de "neagresiune" cu Imperiul lui Franz Iosef. Acelasi imparat care isi pusese apostila pe o Nota informativa din 1882 privind o intrunire secreta a societatii "Carpatii", livrata de Baronul von Mayr, ambasadorul sau la Bucuresti, in care se arata: "Eminescu, redactorul sef al ziarului <> a facut propunerea ca studentii transilvaneni de natiune romana, care umbla pe la scolile de aici pentru invatatura, sa li se incredinteze pe timpul vacantei lor acasa ca sa lucreze pentru pregatirea publicului in favoarea unei Dacii Mari". Romania Mare.La fel de putina lume stie cum a fost ucis Eminescu, in urma cu 120 de ani: cantand "Desteapta-te romane!". Confesiunea martorului ocular care a asistat la momentul mortii lui Eminescu, frizerul sau, a fost descoperita de profesorul Nae Georgescu si introdusa in volumul "Boala si moartea lui Mihai Eminescu": "Ia asculta, Dumitrache, hai prin gradina, sa ne plimbam si sa te invat sa canti Desteapta-te romane!"(...) Si a inceput sa cante Desteapta-te romane!, si eu dupa el. Canta frumos, avea voce. Cum mergeam amandoi, unul langa altul, vine odata pe la spate un alt bolnav d'acolo, unu' furios care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova si, pe la spate, ii da lui Eminescu in cap cu o caramida pe care o avea in mana. Eminescu, lovit dupa ureche, a cazut jos cu osul capului sfaramat si cu sangele siruindu-i pe haine, spunandu-mi: <<...Asta m-a omorat!>>. "Aceasta "afacere", in care au participat imparati, regi, amici, dame, informatori, tradatori, plagiatori, homosexuali, agenti multipli etc., devine descifratoare pentru istoria Romaniei si, un strop, pentru istoria Europei. Sursa: Ziua.ro

joi, 16 octombrie 2008

Bustul lui Eminescu vandalizat in 'Republica Moldova'



Atacurile la adresa identitatii culturale a romanilor, continua in stanga Prutului. De acesta data, bustul poetului Mihai Eminescu din curtea liceului cu acelasi nume din orasul Floresti din Republica Moldova a fost rasturnat de pe postament, iar in urma caderii s-a deteriorat. Actul s-a produs in noaptea de 14 spre 15 octombrie, iar faptasii inca nu au fost descoperiti. Pe postament au ramas urme de pantofi si de sange, iar in partea din fata - urme de funie cu care, posibil, bustul lui Eminescu ar fi fost doborat la pamant. Directoarea liceului, Dora Sernioala, considera ca actiunea a fost savarsita de mai multe persoane, deoarece unui singur om nu i-ar fi ajuns forta pentru a rasturna bustul. Primarul localitatii, Iurie Tap, considera ca actul de huliganism a fost unul premeditat, intrucat bustul se afla pe o alee din curtea scolii si era oarecum ferit de ochii lumii. Politia a anuntat ca a fost lansata o ancheta si ca intreprinde masurile de investigatie necesare pentru a stabili persoanele vinovate. Procuratura a deschis un dosar penal pe marginea acestui caz, relateaza Agerpres. Actiunea de la Floresti a provocat reactii din partea unor formatiuni de opozitie si a presei de la Chisinau. "Partidul Liberal Democrat din Moldova condamna cu fermitate acest act de vandalism si considera ca manifestarile extremiste si xenofobe din ultimul timp sunt incompatibile cu statul de drept, fiind cauzate de politica de divizare a societatii pe principii ideologice si etnice, promovata de Partidul Comunistilor", se spune intr-o declaratie a formatiunii. Deputatul Aliantei "Moldova Noastra", Leonid Bujor, a condamnat acest act in sedinta de joi a parlamentului de la Chisinau si a solicitat prezenta ministrului culturii si turismului, Artur Cozma, care sa prezinte informatii pe marginea acestui caz. "Vandalizarea bustului poetului national al romanilor nu este un simplu accident si nici unul intamplator", scrie joi jurnalistul de la Chisinau, Constantin Tanase, intr-un articol publicat in cotidianul "Timpul de dimineata". Potrivit lui, actiunea criminala de la Floresti exprima o tendinta periculoasa, o stare de spirit care e rodul politicii promovate de guvernarea comunista. "In Republica Moldova apar manifestari tot mai periculoase de xenofobie si sovinism velicorus. Ura fata de romani, de exemplu, este promovata deschis, la televizor, de insusi seful statului. Administratia centrala a nascut in acesti ani un monstru invizibil care apare, din cand in cand, ba intr-o localitate, ba in alta. Acest monstru se numeste ura nationala - inainte de toate, ura fata de romani. Adica fata de noi, populatia majoritara a Basarabiei", mentioneaza Tanase. Vandalizarea bustului lui Eminescu nu este un caz separat in Republica Moldova. Astfel de cazuri au mai fost inregistrate si anterior in diferite localitati. Chiar si pe busturile mai multor scriitori romani de pe Aleea Clasicilor din centrul Chisinaului au fost facute inscriptii indecente, iar faptasii nu au fost descoperiti. ZIUA ONLINE