Rusia şi-a autorizat agenţii secreţi să ucidă inamicii statului

Cum mor duşmanii lui Putin: SIDA, cancer, tuberculoză

Serviciul secret rus a autorizat “eliminarea” indivizilor din afara tarii socotiti drept inamici si a ordonat infiintarea unor unitati speciale, care sa efectueze aceste operatiuni, releva un document obtinut de The Daily Telegraph.

Directiva se refera in mod specific la Uniunea Europeana si Europa Occidentala si pare sa fie semnata de seful departamentului de contraspionaj din cadrul serviciului secret rus – FSB, succesorul KGB.

Este datata 19 martie 2003, cu patru ani inainte de uciderea fostului agent secret rus Aleksandr Litvinenko, la Londra, si stabileste un termen provizoriu, pentru data de 1 mai 2004, cand noile unitati vor incepe sa actioneze.

Potrivit The Telegraph, documentul s-ar afla si in posesia departamentului de contraterorism al Scotland Yard, care investigheaza cazul Litvinenko.

Politia britanica urmeaza sa decida daca trebuie efectuata o ancheta deplina privind moartea lui Litvinenko, in conditiile in care guvernul rus insista ca Andrei Lugovoi, fostul bodyguard KGB care este principalul suspect in acest caz, nu va fi niociodata extradat inapoi in Marea Britanie.

Marcat “Documentatie secreta. Doar pentru uz intern. A nu se copia”, documentul scos la iveala face trimitere la o lege privind “contracararea activitatilor extremiste” adoptata cu opt luni inainte, desi acea lege nu face referire la folosirea fortei.

Obiectivele sunt, potrivit directivei, “observarea, identificarea, posibila aducere in Federatia Rusa” a celor vizati.

Dar permite totodata, “sub dispozitii speciale”, “eliminarea in afara Federatiei Ruse, in tarile din vecinatatea apropiata (fostele state sovietice) si in Uniunea Europeana, a liderilor de grupuri si organizatii teroriste si ilegale, formatiuni si asociatii extremiste, a persoanelor care au parasit Rusia ilegal si sunt cautate de autoritatile federale”.

Se lămureşte şi cazul Pacepa! Thank you, Larry L. Watts!

Nu sunt un fan al lui Larry L. Watts şi nici nu mizez pe afirmaţii senzaţionale, potrivit cărora recenta sa apariţie editorială, "Fereşte-mă, Doamne, de prieteni! Războiul clandestin al blocului sovietic cu România", citez:"(...) va răsturna istoria secretă a României şi a Pactului de la Varşovia, aşa cum era ea cunoscută până acum".

Dimpotrivă, cunoscând, cât de cât, încă dinainte de 1990, "foia de parcurs" a pregătirii lui L.L.W. ca specialist al Agenţiei Centrale de Informaţii în problemele româneşti, mă consider îndreptăţit să fiu un lector exigent al monumentalului său tom, motiv pentru care, chiar dacă îl felicit pentru tentativa sa, temerară doar în peisajul anost al publicisticii româneşti a genului, mă simt obligat, etic şi profesional, să am rezerve şi reţineri faţă de unele dintre afirmaţiile şi "argumentele" esenţiale pe care şi-a construit opera.