Miscarea maghiara a Tinerilor din cele 64 de Comitate face recrutari in Ardeal

Conducerea „Miscarii Tinerilor din cele 64 de Comitate” (HVIM) din Ungaria, in frunte cu presedintele onorific al organizatiei, jurnalistul Toroczkai László, se va in afla in Transilvania in primele doua luni ale anului intr-un turneu de prezentare si de recrutare de noi membri. Conducerea HVIM se afla in turneu international inca din noiembrie 2007, primul popas al lor fiind in Spania, unde au onorat invitatia gruparii de extrema dreapta Demokracia Nacional. Echipa HVIM vrea sa ajunga si in Italia, Franta, Germania, Austria si Croatia. Scopul miscarii este de a atrage atentia internationala asupra „teroarei” antimaghiare din bazinul carpatic, dar si recrutarea a noi membri pe teritoriul „Ungariei Mari”.

Toroczkai László a sosit in localitatea transilvaneana Râmetea (n.r. - ungureste Torockó), judetul Alba, in data de 6 ianuarie, o zi simbolica pentru maghiari, adica „intoarcerea acasa a Sfintei Coroane”, urmând sa viziteze pe rând orasele Cluj-Napoca, Huedin, Oradea, Sovata, Gheorgheni, Reghin, Odorheiu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Baraolt, Miercurea Ciuc si Vlahita. Potrivit site-ului organizatiei, in cadrul intâlnirilor cu tinerii din aceste orase, liderul HVIM „intentioneaza sa faca cunoscuta situatia rezistentei nationale” precum si „strategia viitorului”. Conducatorii organizatiei spera sa-si ingroase rândurile de pe urma recrutarilor in cele 64 de comitate. Liderii HVIM si-au inceput turneul in data de 21 noiembrie 2007 in Spania, onorând invitatia gruparii ultranationaliste Demokracia Nacional. In data de 22 noiembrie au participat la comemorarea mortii generalului Francisco Franco, cunoscut drept unul dintre cele mai mari personalitati ai nationalismului spaniol. Torockai alaturi de presedintele HVIM, Zagyva Gy. Gyula, si vicepresedintele Lokodi Ferenc Attila au au participat si la „o intâlnire internationala” in capitala Spaniei, alaturi de politicieni de dreapta din mai multe tari, cum ar fi liderul organizatiei nationaliste italiene Forza Nuova, Roberto Fiore. In cadrul adunarii nationale traditionale a spaniolilor, organizate in centrul capitalei, la Plaza de Oriente, a luat cuvântul si Toroczkai László, care a vorbit celor prezenti despre Diktatul de la Trianon, despre teroarea antimaghiara a sârbilor si românilor. Liderii organizatiei vor sa ajunga si in Italia, Franta, Germania si Croatia. Având in vedere ca Toroczkai László are interdictii de intrare in Serbia si Slovacia, acesta intentioneaza sa vorbeasca maghiarilor de acolo prin intermediari.
Toroczkai László a avut interdictii de intrare in anii trecuti si in România (3 luni), Slovacia (5 ani) sau Serbia (1 an). In data de 13 mai 2008, Serbia i-a mai prelungit interdictia de intrare, pentru ca a incercat sa patrunda in tara cu scopul de a tine o prelegere maghiarilor de acolo, ocazie cu care a fost intors de la granita. Cu toate acestea, Toroczkai i-a „dejucat” pe sârbi, trecând granita dinspre România. Cu toate „eforturile depuse” de el nu a mai apucat sa incite populatia, a primit o bataie zdravana si o alta interdictie de intrare, pe doi ani. Va reamintim ca presedintele onorific al organizatiei HVIM a fost expulzat si din Canada la inceputul lunii iunie 2008. Jurnalistul maghiar a sosit in Canada la invitatia organizatiei „Dreptate pentru poporul maghiar”, cu scopul de a participa la o demonstratie intitulata „Trezeste-te maghiare!”. Sursa: Gardianul.ro

HARCOV - Românii cu limba tăiată

În Harghita şi Covasna am văzut români cu limba tăiată pe jumătate sau de tot. Români care mai păstrează graiul românesc doar atunci când vorbesc cu Dumnezeu. În rest, comunică, se ceartă, se iubesc, fac afaceri pe ungureşte. Unii de nevoie, alţii din convingere.

E greu să rămâi român în acest spaţiu în care bătăile inimii emană un sunet anormal, suflu sistolic. Gurile se dezleagă pe bucăţele şi, atunci când se pornesc, românii îşi varsă tot ama­rul. Mai în glumă, mai în serios, cineva spunea că aici sunt trei feluri de oameni. "Optimiştii care învaţă limba «engleză», pe­simiştii care învaţă maghiară şi realiştii care învaţă să trăiască printre ei." E greu să nu te simţi incomod când opreşti maşina şi întrebi pe unde să o iei, iar răspunsul te exclude pe loc din limba ta. Românii de aici sunt pătimaşi ca şi cum ar trăi într-o peliculă a pământului începută printr-un calm iluzoriu, mocnind pe fond ca o bombă cu ceas. E greu să le înţelegi pacostea extremă chiar şi atunci când te afli în mijlocul lor. Trăind printre ei începi să observi că între românii şi etnicii maghiari armele se scot pe la dos, şi de-o parte, şi de alta, ca într-un război de gherilă al minţii, voinţei şi forţei.

În Harghita şi Covasna am văzut români cu limba tăiată pe jumătate sau de tot. Români care mai păstrează graiul românesc doar atunci când vorbesc cu Dumnezeu. În rest, se ceartă, se iubesc, fac afaceri, comunică pe ungureşte. Unii de nevoie, alţii din convingere.

Fiecare Românie emană, de undeva de sus, panoramic, o aură a locului. În Harghita şi Covasna e ca şi cum ai trăi o peliculă a pământului începută printr-un calm iluzoriu, mocnind pe fond ca o bombă cu ceas. Românii de aici sunt pătimaşi. E greu să le înţelegi pacostea extremă chiar şi atunci când te afli în mijlocul lor. Trăind printre ei începi să observi că între românii şi etnicii maghiari armele se scot pe la dos, şi de-o parte şi de alta, ca într-un război de gherilă a minţii, voinţei şi forţei.

O INIMĂ UMILITĂ CU VICLEŞUG
În Harghita e greu să rămâi român. Gurile se dezleagă pe bucăţele şi, atunci când se pornesc, românii îşi varsă tot amarul. Mai în glumă, mai în serios, cineva spunea că aici sunt trei feluri de oameni. "Optimiştii care învaţă limba engleză, pesimiştii care învaţă maghiară şi realiştii care învaţă să trăiască printre ei."
E greu să nu te simţi incomod când opreşti maşina şi întrebi pe unde să o iei, iar răspunsul te exclude pe loc din limba ta. "Sfidarea lor este una politică şi culturală", spunea un profesor de istorie din zonă. Acaparează pe toate planurile, asimilează fără drept de apel. Când observi la fiecare pas steagurile Ungariei sau ale Ţinutului Secuiesc, când nici măcar semnul Poştei Române nu mai păstrează în acest colţ de ţară, înscripţia drapelului românesc. Când orice acţiune românească este criticată în presa locală maghiară drept eretică şi ofensatoare, când de Ziua Naţională a României autorităţile harghitene trimit coroane funerare prin emisari delegaţi în persoana şoferului de consiliu judeţean sau a femeii de serviciu din primărie. Sunt aspecte mocnite care nu pot decât să taseze o inimă de român umilită constant prin vicleşug, cu picătura.

"Deranjăm pentru că spunem lucrurilor pe nume. Că am luptat pentru drepturile românilor din această zonă, unde, din păcate, românii sunt umiliţi şi terfeliţi. În Harghita, românilor li se refuză poate cel mai important drept, dreptul la muncă"
Ioan Platon, directorul Radio Ardealul
Sursa: Jurnalul national unde puteti citi intregul material