Rex appeal

Sursa: birtkenau

Nu credeam să-nvăț a mă minuna vreodată de România, dar iată că s-a întâmplat. A ținut Regele Mihai un discurs în Parlament și toată lumea s-a emoționat până la lacrimi. Să vezi și să nu crezi, pe tot facebookul, pe toate blogurile, în toate ziarele, la toate televizoarele e deversată o cantitate impresionantă de regi și regine, prinți și prințese și chemări de reîntoarcere la monarhie. Până azi cunoșteam o singură femeie regalistă, care ne invita la bere în fiecare an de ziua lui Mihai. Acuma, peste noapte, și-au dat toți seama că monarhia e ceva minunat. Ce-mi place manipularea media, ce-mi plac masele credule.

Euforie generalizată și alta nu, la competiție cu laringele sfântului Ioan Gură de Aur expus în București pentru pupat (sunt convinsă că atunci când o să moară domnul rege toată țara o să fie în lacrimi și o să vină să-și depună omagiile). Nu pot să nu apreciez pofta de estetică pe care o au românii mei. Eu asta am înțeles, că le-a plăcut de Mihai fiindcă a vorbit frumos, că are habar cum se ține un discurs și că se pricepe la metafore și piruete din condei. Super. Oratoria educată și pieptănată este calea spre prosperitate.

Da, a fost un discurs frumos și emoționant. Cam ca o telenovelă. Te prinde, îți ia ochii, îți distrage atenția de la orice te preocupa, te lasă moale și pregătit pentru publicitate.

Recunosc că și eu, ca aproape orice om normal, mă uit cu jind la perioada interbelică și că într-adevăr atunci era monarhie. Mai recunosc și că mă ung pe suflet ideile tradiționaliste. Mă întreb, totuși, de ce omul ăsta, fost rege, așa de întreg la minte și de estet cum îl vedeți, se pretează la un așa circ cu discursuri storcătoare de lacrimi de la gospodine. Mă mai întreb și de ce fanionul regalității stă la B1TV și de ce Băsescu încearcă să ne convingă că monarhia e bună și frumoasă (asta după ce a încercat să câștige extremiștii mai slabi de inimă cu povestea despre Antonescu).

Monarhia ne aduce nouă lapte, carne, brânză, ouă. Ne mai aduce încremenire în proiect, lipsa meritocrației mai ceva ca acum și câte și mai câte lucruri minunate. Cu siguranță democrația nu e mare brânză, dar oare țările care sunt acum monarhii o duc bine fiindcă au regi și regine? Mă îndoiesc profund. Dar probabil că alegeți asta tot pe considerente estetice, e mai ușor de scandat re-ge decât pre-șe-din-te.

Serios acuma, eu dacă vin în Parlament și țin un discurs frumos, împănat cu chestii plate și neimportante, vă extaziați de mine? Nu, că nu-s regina Dina Birtkenau. Ce pot să zic? Biciușca mamii tale de popor, care ai ajuns să te entuziasmezi că un moșulete poate să țină un discurs coerent. În curând o să-l puneți rege pe Dan Puric, că și ăla se pricepe la fel de bine să rumege platitudini și să spună multe fără a spune de fapt nimic.