Mihai Eminescu. Basarabia.

«Basarabia» este numele medieval al Ţărei Româneşti şi vine de la numele dinastiei Ţărei Româneşti, a Basarabilor.” “Insuşi numele «Basarabia» ţipă sub condeiele ruseşti. Căci Basarabia nu însemnează decât ţara Basarabilor, precum Prusia înseamnă ţara ruşilor, România ţara românilor. Pe la 1370 Mircea I Basarab, care se intitula Despota Dibridicii, adică despotul Dobrogei, Domn al Silistrei şi al ţărilor tătăreşti, întinsese marginile domniei sale până la Nistru de-a lungul ţărmului Mării Negre, cucerind aceste locuri de la tătari. Pentru capătul veacului al patrusprezecelea stăpînirea Valahiei asupra acestor locuri e necontestabilă .” “Cu sabia n-a fost luată însă nici Bucovina de austriaci, nici Basarabia de ruşi, ci prin fraudă”. (Timpul, 1 martie 1878) 

* * * 

«Cu un cuvânt, de la Rusia nu primim nimic. N-avem nevoie de patronagiul ei special si nu-i cerem decât ceea ce suntem in drept a-i cere ei, ca oricărui om de rând, cu faţa curată: să respecte pe deplin convenţia incheiată cu noi. Nici s-a bătut pentru noi, nici n-am poftit-o să se bată; deci nu are dreptul de a trata cu Turcia in numele nostru. Nici ea s-a luptat pentru noi, nici noi pentru dânsa, ci fiecare pentru sine si ale sale; ea pentru a implini mandatul Europei si pentru confraţii ei de peste Dunăre; noi pentru noi. Deci incă o dată: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata in numele nostru, căci n-am insărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene.» (Mihai Eminescu, (”Fără a prejudeca hotărârile adunărilor…”), Timpul, 28 ianuarie 1878; in Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei, 1989; pg. 42) 

Doina, de Mihai Eminescu

De la Nistru pân-la Tisa

De la Nistru pân’ la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De-atâta strainatate.

Din Hotin si pân’ la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;


Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Si strainul te tot paste,
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos la vale
Si-au facut dusmanii cale;

Din Satmar pâna ‘n Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român saracul,
Indarat tot da ca racul,
Nici îi merge, nici se ‘ndeamna,
Nici îi este toamna toamna,
Nici e vara vara lui
Si-i strain în tara lui.

Detractorii de ieri şi de astăzi ai lui Mihai Eminescu

Eminescu nu a fost nebun. Nu a avut sifilis. Eminescu a fost ucis. Devenise incomod pentru clasa politică a vremii. Publicistica sa este cauza reală a morţii. Politicienii nu i-au iertat verbul necruţător şi justiţiar. A.C. Cuza, cunoscător profund al operei eminesciene scria: „Roşii (liberalii) au ucis mişeleşte pe cel mai mare poet al neamului”. Ionel C. Brătianu iritat de cele ce scria Eminescu în ziarul „Timpul”, pune problema în Parlament, cerând să se ia măsuri drastice împotriva „instigatorilor din presă”. Lui Eminescu nu i se ierta faptul că el era „unul din cei mai nobili fii ai Ţării”.

Această frază memorabilă a fost scrisă de A.D. Xenopol în „Amintiri despre Eminescu”. Relaţiile lui Eminescu cu clasa politică au fost mereu tensionate. Eminescu a fost victima conjuraţiei tribale în fruntea căreia se afla Titu Maiorescu, care au făcut din poet un renegat. Detractorii din timpul vieţii lui Eminescu l-au atacat virulent. Ion Luca Caragiale, şi el victimă, scrie că: „Eminescu a murit cu zile”.

Cel mai patriot şofer din România l-a pus pe Eminescu pe TIR

TIR-ul lui Gheorghe Vlase din Slobozia poate fi declarat de doua ori unic in Romania. In primul rand, datorita dotarilor sale tehnice, camionul este singurul de acest fel din tara noastra si mai are doar trei "frati" in intreaga Europa. In al doilea rand, nimanui nu i-a trecut pana acum prin cap sa-si branduiasca masina cu imaginea poetului national al Romaniei, Mihai Eminescu.

Reprezentantii Autoritatii Rutiere Romane au fost atat de surprinsi ieri la vederea TIR-ului, incat l-au oprit pe loc pe Autostrada Bucuresti-Pitesti pe conducatorul acestuia, Gheorghe Vlase. Omul nu depasise viteza legala si nu incalcase nicio regula de circulatie, ci doar a arborat pe prelata TIR-ului pe care-l conducea o imagine a poetului neamului romanesc, Mihai Eminescu, alaturi de versurile "Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie/ Tara mea de glorii, tara mea de dor!", iar pe spatele masinii indemnul "Nu uita ca esti roman!".

Ideologi, provocatori și slugoi. Despre «acumiști», ca neopolitruci

http://jurnalulunuivulcanolog.blogspot.com

Discuțiile în jurul provocărilor lansate sub semnături diverse pe ACUM.TV sunt inutile. Nici o logică a polemicii nu funcționează, nu se aduc argumente și atunci când se aduc ele se bazează pe anacronisme sau prejudecăți, adesea din ambele părți. Nu mă interesează dacă fostul disident Stefan N. Maier îl consideră, în consens cu Petru Clej, antisemit pe Eminescu. Nici că Moses Rosen și tagma au reușit să blocheze, sub un regim nazional-comunist de paradă, terminarea ediției eminesciene, cinci decenii.

Nu asta e problema.

Problema era, atunci când a fost scrisă poezia Doina (De la Nistru pân-la Tisa) ca și toate articolele eminesciene privitoare la chestiunea israelită sau a Orientului, că România fusese invadată de o populație alogenă și că această invazie făcea rău cetățenilor români ai acelei țări, prin exploatarea fără limite, prin cămătărie, prin incitarea la alcoolism, cu alcool fabricat clandestin, în cadrul unui conflict de interese care nu era liber negociabil între părți, din pricina imixtiunii violente și a șantajului operat de imperii sau state cu politici imperialiste, care voiau să controleze Gurile Dunării, una din cheile comerțului spre Orient și blocau invazia de sărăcie spre Vest a populației din Zona de Rezidență a Imperiului țarist rus, prin fixarea sărăntocilor evrei la periferia Europei.

Ieremia vs Ciuhandu, pe motiv de Eminescu

Regizorul Ioan Ieremia are treabă cu primarul Gheorghe Ciuhandu, pe motiv că nu e interesat să ridice, în Timişoara, o statuie a lui Mihai Eminescu. Potrivit regizorului pensionar, statuia şi-ar găsi perfect locul în faţa centrul oraşului, în faţa Operei.

Ioan Ieremia are o problemă clară: nu înţelege de ce Gheorghe Ciuhandu nu este de acord cu amplasarea unei statui a lui Eminescu în centrul Timişoare. „Gheorghe Ciuhandu nu suportă să-l vadă pe Eminescu (…) Eşuat în rutina funcţiei, blocat în beţia puterii, lipsit de coerenţă şi preocupări culturale, Ciuhandu mai vrea odată”, scrie Ieremia, într-o scrisoare deschisă făcută publică duminică seară. Fostul regizor al Teatrului Naţional atacă virulent şi asocierea municipalităţii cu Ioan Holender, în vederea obţinerii titlului de Capitală culturală europeană pentru urbea de pe Bega. „Mai nou se sprijină de prestigiul, pensionat, al unui impresar fictiv, al tuturor Operelor din lume, şi care pentru că nu mai merge la femei îşi cultivă erecţia civică, panoramic, într-un spaţiu în care cei care au condus Revoluţia din Timişoara nu mai au acces: Piaţa Victoriei (…) Cum să faci din Timişoara capitală culturală europeană cu o stauetă, un bustuleţ, al Regelui Ferdinand, amplasat într-un loc promiscuu, faţă de importanţa istorică, europeană, a celui care a întregit România? Cum să faci capitală culturală europeană din Timişoara lui Ciuhandu, refuzând să ridici o stauie pentru Eminescu în faţa celei mai importante instituţii de cultură din oraşul pe care zici că-l conduci?”, notează Ieremia Şi conchide: primarul Gheorghe Ciuhandu nu e cu nimic diferit de… Csibi Barna. „Precum Csibi Barna, din secuime, Ciuhandu vrea de fapt să-l excludă pe Eminescu, precum în 1996, din centrul oraşului, pentru că statuia lui Eminescu în centrul acestui oraş ,cităm, «Ar macula imaginea acestui oraş european»! Argument «cultural» al unui primar”, scrie Ioan Ieremia. Fostul om de teatru a decis, totodată, să îşi ofere, gratuit, susţinerea, în viitoarea campanie electorală, acelui partid sau om politic care „vrea să cureţe Timişoara de acest etern candidat viclean, dar lipsit de însuşirile unui primar modern”.

Primarul Gheorghe Ciuhandu, zis "Ciuma", acuzat în Consiliul Local de obstrucţionarea unor acte culturale

Primarul Gheorghe Ciuhandu, zis "Ciuma", acuzat în Consiliul Local de obstrucţionarea înălţării unei statui în memoria şi cinstea marelui poet naţional, Mihai Eminescu. Ca replică, primarul, care a ruinat în mandatele sale oraşul nostru, a lansat un atac direct la adresa domnului Ioan Ieremia, om de cultură, fost director al Teatrului Naţional Timişoara.

Adăugaţi o legendă

Fostul director al Teatrului Naţional Timişoara, Ioan Ieremia, s-a plâns public, în cadrul şedinţei Consiliului Local de marţi, că este împiedicat de 15 ani să ridice o statuie a poetului Mihai Eminescu în faţa instituţiei pe care a condus-o. El l-a acuzat direct pe primarul Gheorghe Ciuhandu de „politicianism” şi de blocarea acestui demers.

Ieremia a afirmat că de 15 ani încearcă să ridice o statuie a lui Mihai Eminescu în faţa Teatrului Naţional Timişoara, însă este împiedicat de primarul Gheorghe Ciuhandu.

„Sunt 15 ani de când ne luptăm cu Primăria Timişoara în încercarea de a ridica în faţa Teatrului Naţional statuia lui Eminescu. (...) Toate demersurile au fost respinse de primarul Gheorghe Ciuhandu. Adevăratul motiv zace în zona unui politicianism incalificabil al acestui primar”, a afirmat Ieremia în plenul Consiliului Local.