Guvernul de ocupație lovește din nou în familiile românești!

 Guvernul lovește din nou în familiile românești!

În plină criză demografică, când România pierde anual zeci de mii de copii prin emigrare și natalitate scăzută, statul alege să taie din puținul sprijin oferit mamelor românce și părinților adoptivi. Eliminarea scutirii de CASS pentru concediul de creștere a copilului sau cel de acomodare este un atac direct asupra familiei și viitorului națiunii.

SUA: Albii au mai puțin de jumătate din nașteri

Speculațiile existau de multă vreme, însă acum devine oficial: numărul nașterilor înregistrate în rândul populației albe din Statele Unite este mai mic decât al populației de culoare (sunt incluși aici și hispanicii). Cifrele publicate de Biroul de Statistică din SUA arată că negrii, asiaticii, hispanicii și metișii au ajuns la 50,4% din total, în premieră în istoria Statelor Unite.

„E un important punct de cotitură”, arată William H. Frey, specialist în demografie citat de New York Times. „E o trecere de la cultura baby boom a albilor la o țară multietnică globalizată”.

Populația albă este mult mai îmbătrânită decât celelalte. Diferențele demografice sunt uriașe: în timp ce vârsta medie a unui locuitor alb al SUA este în momentul de față de 42 de ani, cea a unui hispanic este de 27 de ani. Între 2000 și 2010, nașterile înregistrate în rândul minorităților au reprezentat 92% din creșterea demografică.

ONU: România, între primele zece ţări ale lumii care vor dispărea

Cercetătorii ONU au realizat un clasament al ritmului în care ţările de pe mapamond vor dispărea, potrivit căruia România face parte din primele zece ţări care va rămâne fără populaţie dacă nu va creşte rata natalităţii, relatează NewsIn. 

Potrivit clasamentului, Macao, Hong Kong, Bosnia, Rusia, Malta, Slovacia, Singapore, România, Ungaria şi Macedonia sunt primele ţări care vor dispărea de pe harta lumii.

Românii vor fi în 2030 printre cele mai tinere popoare din Europa. Dar...

În următoarele două decenii, populaţia României va scădea şi va îmbătrâni vizibil. Cu toate acestea, vom fi unul dintre cele mai puţin vârstnice popoare de pe continent.

Până în 2030, România va pierde 1,5 milioane de locuitori. Cauza e simplă: numărul copiilor veniţi pe lume va fi tot mai mic. Cele mai afectate de diferenţa dintre naşteri şi decese vor fi regiunile din sud, unde se va înregistra un spor natural negativ de 935.000. În Oltenia, de exemplu, vor locui peste douăzeci de ani cu 10% mai puţine persoane decât astăzi. În Transilvania, Banat şi Crişana-Maramureş sporul natural va fi de minus 465.000, în timp ce în Moldova va fi doar de minus 100.000 de persoane.

Populaţia acestei din urmă regiuni va fi însă cea mai afectată de migraţie. Peste 100.000 de moldoveni vor pleca în alte regiuni sau peste hotare, în timp ce Bucureştiul sau regiunea Vest (judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara) vor fi mai degrabă destinaţii pentru migranţi decât surse.

Traian Băsescu: Românii riscă să ajungă minoritari în ţara lor

Preşedintele Traian Băsescu a sugerat, ieri, că din cauza scăderii demografice, românii ar putea ajunge din majoritate, o minoritate. Invitat la postul public de radio, şeful statului a reluat tema privind scăderea drastică a natalităţii, care va face ca populaţia să ajungă, în 2050 de ani, din 22 de milioane la 16,7 milioane. „Avem varianta să deschidem larg porţile imigraţiei şi să primim şi din Africa şi din ţările arabe, şi din Asia oameni care să locuiască şi muncească în România. Nu mi se pare o soluţie”, a spus Băsescu. El a avertizat că vor exista consecinţe asupra structurii populaţiei: „Sunt şi alte implicaţii, mult mai profunde, care vizează chiar schimbarea fibrei noastre naţionale, prin schimbarea proporţiei între noi şi minorităţi. E o opţiune a poporului român dacă vrea să rămână majoritar pe teritoriul României”.
Sursa media - Contine material AUDIO

Populatia Romaniei ar putea scadea cu 21% pana in 2060, la 16,92 milioane de locuitori

Populatia Romaniei s-ar putea diminua cu 21%, adica la 16,92 milioane de locuitori pana in anul 2060. Astfel, potrivit previziunilor publicate, marti, de biroul european de statistica Eurostat, preluat de NewsIn, tara noastra va inregistra una dintre cele mai accentuate scaderi din Uniunea Europeana, alaturi de Bulgaria, Letonia, Lituania si Polonia. Numarul locuitorilor Romaniei ar putea scadea de la aproximativ 21,42 milioane de persoane in 2008, la 19,62 milioane de locuitori in 2035, respectiv 16,92 milioane de persoane in 2060. In aceasta situatie, Romania s-ar clasa pe pozitia a patra intre tarile cu cel mai mare spor negativ al populatiei. De asemenea, datele prezentate de biroul european de statistica indica o imbatranire a populatiei, generata in special de reducerea fertilitatii si de cresterea sperantei de viata. Acest proces va afecta toate statele Uniunii Europene, ponderea populatiei de peste 65 de ani din Romania urmand sa creasca de la 14,9% la inceputul acestui an la 35% in 2060. Gradul de dependenta a persoanelor varstnice, calculat prin raportarea categoriei de varsta ce depaseste 65 ani la populatia activa, va creste in Romania de la 21,3%, la 65,3% in 2060. Romania se numara printre tarile cu cel mai ridicat nivel de dependenta a persoanelor varstnice, alaturi de Letonia, Lituania, Polonia si Slovacia. Pe ansamblul Uniunii Europene, intre 1 ianuarie 2008 si 2035, se preconizeaza ca populatia va creste cu 5,1%, de la 495 milioane de persoane la 521 milioane de persoane, urmand ca pana in 2060 tendinta de crestere sa se inverseze, populatia urmand sa scada la 506 milioane de persoane. Dupa anul 2015, rata mortalitatii in Uniunea Europeana (UE) va depasi rata natalitatii, singurul factor ce va contribui la sporirea populatiei fiind migratia. Astfel, tarile cu cea mai mare crestere a populatiei pana in 2060 ar urma sa fie Cipru (66,2%), Irlanda (52,9%), Luxemburg (51,7%), Marea Britanie (25,1%), Suedia (18,4%), Franta (16%), Belgia (15,4%) si Spania (14,6%). In UE, fenomenul de imbatranire a populatiei se va accentua. Persoanele de peste 65 ani vor reprezenta 30% din totalul populatiei in 2060, comparativ cu 17,1% in prezent, in timp ce ponderea populatiei de peste 80 ani va spori de la 4,4%, la 12,1% in acelasi interval de timp.
MATERIAL PRELUAT DIN ZIUA ONLINE

Depopularea Romaniei

Previziunile privind declinul demografic inregistrat in ultimii 18 ani sunt sumbre * Politica guvernantilor in domeniul natalitatii si indemnizatia scazuta acordata mamelor nu asigura inlocuirea generatiilor
Romania a intrat in al optsprezecelea an de declin al populatiei si nu exista perspective de stopare a acestui trend. In cadrul studiului "Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei", realizat sub egida Academiei de Centrul de cercetari demografice Vladimir Trebici, se apreciaza ca declinul va continua. In cazul in care se vor lua decizii politice si sociale de crestere a natalitatii, situatia se va ameliora abia dupa 2050. O analiza a dinamicii populatiei in 33 de tari europene la nivel regional prin luarea in considerare a miscarii naturale si migratorii si acoperind perioada 1990-2005 plaseaza Romania in grupa celor 9 tari cu gradul cel mai ridicat al procesului de depopulare. Romania duce lipsa de un program de sustinere a natalitatii, de o politica coerenta demografica, aceasta afirmatie fiind sprijinita de sumele platite pentru indemnizatiile de crestere a copilului in 2007, comparativ cu prevederile anului 2008. Fertilitatea cu o valoare de numai 1,3 copii la o femeie este considerata scazuta si nu asigura inlocuirea generatiilor. Mentinerea fertilitatii la nivelul actual va duce la o diminuare drastica a populatiei in varsta de munca. Se estimeaza ca populatia cu varste intre 20 si 64 de ani ar ajunge la numai 9 milioane in anul 2050, cu 4 milioane mai mica decat in prezent. Implicit, raportul de dependenta se va degrada, ajungandu-se la 115 persoane tinere si varstnice la 100 de persoane adulte. Se estimeaza ca daca populatia cu varsta intre 3 si 23 de ani este astazi de 5,7 milioane se va ajunge la 4,2 milioane in 2025, respectiv la 2,7 milioane in 2050. Pentru inlocuirea generatiilor, fertilitatea ar trebui sa fie de 2,1 copii la o femeie. Emigratia si mortalitatea generala, alaturi de fertilitatea scazuta, vor conduce la o Romanie cu populatie imbatranita, putini copii si tineri. Insa motivatiile deciziei milioanelor de cupluri de a nu avea copii ori de a avea doar unul singur se gasesc, printre altele, in gravele erori savarsite de clasa politica in gestionarea societatii romanesti, erori provenite din incompetenta, lipsa de vointa politica si coruptie.
Masuri pripite
Experienta unor tari dezvoltate cu fertilitate relativ ridicata, cum sunt Suedia si, mai ales Franta, demonstreaza cateva principii in privinta sprijinului ce trebuie acordat familiilor cu copii: solidaritatea comunitatii nationale fata de familia cu copii; asigurarea compatibilitatii intre statutul de mama si cel de persoana activa economic; combinarea stimulentelor financiare cu cele bazate pe servicii si facilitati adresate copilului si familiei cu copii. Felul in care se doreste stimularea natalitatii in Romania este departe de a fi cel potrivit. Actualul sistem al indemnizatiilor pentru cresterea copilului si al alocatiilor de stat pentru copii pana la doi ani este considerat a fi pripit, fara fundamentare stiintifica, urmarind efecte imediate, fara evaluarea potentialelor implicatii, inclusiv adverse, nefiltrata prin prisma nevoii stimularii natalitatii.
Efectele uniformizarii
Studiul prezinta analiza efectelor schimbarii in 2003 a sistemului de acordare a indemnizatiei pentru cresterea copilului din 85% din media veniturilor lunare ale mamei in ultimele 12 luni, la 85% din salariul mediu pe economie (in 2004). In 2003, numarul nascutilor a cunoscut o usoara redresare, iar cresterea numarului de nascuti a fost in randul femeilor salariate cu studii postliceale si superioare. Aceasta se explica prin faptul ca in 2003 indemnizatia era proportionala cu venitul mamei, iar femeile cu studii postliceale si superioare aveau venituri mai mari decat salariatele cu studii inferioare, fiind stimulate sa aduca pe lume copii. In 2004, odata cu generalizarea cuantumului unic al indemnizatiei, indiferent de salariul mamei, a crescut numarul de nascuti si la femeile salariate cu studii liceale, gimnaziale si profesionale. In 2007 au fost, in medie, lunar, 189.990 de beneficiari ai indemnizatiilor pentru cresterea copilului pana la doi ani, iar sumele platite s-au ridicat la 1,4 miliarde de lei. Sumele destinate stimulentelor platite mamelor care s-au intors la munca au fost de 23,88 milioane de lei si au fost 16.608 de beneficiare. Pentru alocatiile copiilor (in valoare de 200 de lei/luna) s-au platit 847 de milioane de lei pentru 385.000 de copii. Pentru 2008 se estimeaza ca nu se vor inregistra cresteri considerabile.
"In Europa nu se da nici un ajutor"
Paul Pacuraru (foto) a sustinut ca exista doar un procentaj mic de persoane care au salarii mari si doresc sa beneficieze de o indemnizatie proportionala cu salariul obtinut. "In sectorul privat, prin magistratura exista persoane care castiga bine si atunci lanseaza subiectul", a precizat Pacuraru. "In statele din Europa, exista situatii cand nu se da nici un fel de ajutor sau se da pentru o perioada mai scurta. Facem o documentare sa vedem ce resurse avem. Indemnizatia nu este bazata pe contributie, de aia nu depinde de salariu", a afirmat ministrul.
Privilegiatii
Actualul sistem de acordare al indemnizatiei a fost justificat de politicieni prin faptul ca acesti bani sunt de la bugetul statului si nu au legatura cu contributia platita la fondurile de asigurari sociale. Chipurile, cei 800 de lei ar fi un gest de solidaritate al societatii fata de tinerele mame. Politicienii sustin ca nu sunt suficiente fonduri pentru majorarea indemnizatiilor. Insa, de-a lungul timpului, s-au gasit suficiente resurse bugetare pentru a sustine plata pensiilor pentru categoriile speciale de pensionari: fostii diplomati, politisti, magistrati, parlamentari, aviatori, grefieri, sereisti, personal MApN. Aceste pensii sunt cel putin 85% din salariile avute in ultimele luni de activitate. Acest caz este o grava incalcare a principiului potrivit caruia se acorda pensie in raport cu contributia platita.
Alocatie de mizerie
Alocatia de stat pentru copii este, de la 1 ianuarie 2007, de 200 de lei, pentru toti copiii, pana la implinirea varstei de doi ani. Femeile salariate mai primesc si indemnizatia de crestere a copilului in cuantum de 600 de lei. Sursa citata se intreaba ce fel de natalitate se doreste a fi stimulata, si a cui? Trebuie subliniat ca indemnizatia pentru cresterea copilului se scorda numai pentru primele trei nasteri, iar alocatia copilului nu face distinctie de rangul nasterii (daca este primul, al doilea sau al treilea nascut). Studiul afirma ca este foarte probabil ca aceasta alocatie sa stimuleze in mod particular natalitatea populatiei fara venituri din munca, cu veniturile cele mai mici si cu nivel scazut de instruire. "Nu riscam sa intram intr-un periculos derapaj structural al natalitatii, cu consecinte pe termen mediu si lung greu de evaluat astazi si imposibil de corectat?", se intreaba realizatorul studiului amintit . Media Link